MOZAIC STIRI NATIONALE: Alegerile locale, la cheremul PSD
Premierul Dacian Cioloş a anunţat, aseară, că, în urma discuţiilor cu partidele, a rezultat nu există în acest moment o majoritate parlamentară foarte clară care să susţină revenirea la alegerea primarilor în două tururi de scrutin. Premierul a precizat că soluţia este în Parlament şi guvernul este gata să îşi dea sprijinul, dacă există o voinţă reală pentru modificarea legii alegerilor locale. "Am constat astăzi că majorităţile sunt foarte volatile în Parlament. Nu există o majoritate clară pentru revenirea la două tururi. Nu este cazul ca Guvernul să tranşeze pe acest subiect", a declarat Cioloş. El a mai spus că Guvernul nu trebuie să se transforme în "instrumentul" niciunui partid, nici al celor care vor modificarea legii, nici al celor care se opun. "Nu pot decât să constat că, cu toată voinţa guvernului de a ajuta, decizia rămâne tot la Parlament", a insistat Cioloş. El a mai spus că încă există discuţii între unele partide privind poziţionarea lor faţă de modificarea legii electorale în condiţiile în care există două proiecte de lege în Parlament.
Fenechiu: Nimeni nu-şi permite o moţiune de cenzură
Anterior, liderul PND, Daniel Fenechiu, a declarat că s-a conturat o majoritate parlamentară, formată din PSD, UNPR şi ALDE, care se opune alegerii primarilor în două tururi. El spunea că Dacian Cioloş ar trebui să îşi asume răspunderea pentru că "nimeni nu-şi permite să introducă moţiune de cenzură". "Premierul ne-a spus că nu doreşte să se substituie Parlamentului, dar a vrut să vadă dacă există o majoritate politică să intervină, să se concretizeze mai repede. A luat act de poziţia noastră, aşa cum am declarat, noi susţinem alegerile în două tururi, credem că este o dovadă de democraţie, însă am aflat cu tristeţe că majoritatea parlamentară este împotriva acestei măsuri. Premierul ne-a spus că, din contactele avute, atât PSD, cât şi UNPR şi ALDE se opun acestei măsuri", a declarat deputatul Daniel Fenechiu, liderul Partidului Naţional Democrat.
El consideră că este posibilă o fisurare a fostei alianţe de guvernare - PSD, UNPR, ALDE. "Cred că ar putea să fie o asumare a răspunderii guvernamentale, pentru că nu cred că există cineva care şi-ar permite să introducă o moţiune de cenzură împotriva actualului guvern. Sper ca domnul Cioloş să aibă curaj", a conchis Daniel Fenechiu.
Şi senatorul Mircea Geoană, preşedintele PSRo, a afirmat că vechiul sistem politic încearcă să blocheze revenirea la alegerea în două tururi a primarilor pentru a împiedica apariţia unei noi generaţii de partide. "Este evident că Cioloş nu doreşte să scoată cartoful fierbinte pe care cele două mari partide, tradiţional - PSD şi PNL – l-au convenit de anul trecut. Este clar că în acest moment asistăm la o încercare disperată a vechiului sistem politic de a împiedica apariţia unei noi generaţii de partide şi ceea ce se întâmplă acum e o dovadă clară de ipocrizie din punct de vedere al intenţiei reale de a schimba modul în care România este guvernată, administrată şi care să ofere românilor şansa de a vota opţiuni diversificate", a declarat Mircea Geoană, la finalul discuţiilor cu premierul pe tema alegerii primarilor în două tururi de scrutin.
Elevii romani, pe primele locuri în UE la studiul limbilor străine
Aproape 60% din elevii din ciclul de învăţâmânt secundar din Uniunea Europeană studiau cel puţin două limbi străine în anul 2014, pe primele locuri fiind elevii din Luxemburg (100%), Finlanda (98,5%), Italia (98,4%), Estonia (96,3%) şi România (95,6%), arată datele publicate ieri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). La polul opus, mai puţin de 10% din elevii din ciclul secundar studiau cel puţin două limbi străine în Ungaria (6,3%), Irlanda (7,9%) şi Austria (9,5%).
Engleza este de departe cea mai populară limb străină în ciclul de învăţâmânt secundar, fiind studiată de peste 17 milioane de elevi (97,3%), urmată de franceză cu 5 milioane de elevi (33,7%), germană cu 3 milioane de elevi (23,1%) şi spaniolă care este studiată de 2 milioane (13,1%).
Situaţia este similară în România, unde limba engleză este cea mai studiată limbă străină de către elevii din ciclul de învăţâmânt secundar (99,4% din cei aproximativ 790.000 de elevii), urmată de franceză (84,6%). De altfel, limba franceză este a doua cea mai populară limbă străină studiată la nivel secundar în şapte state membre, cele mai mari procente fiind înregistrate în Cipru (88,1%), România (84,6%), Italia (67,7%) şi Portugalia (64,7%). Limba rusă este a doua cea mai populară limbă străină studiată la nivel secundar în ţările baltice (Lituania—66,7%, Estonia—64,7% şi Letonia-60,4%) şi Bulgaria (17,9%).
Început de februarie cu vreme primăvăratică
Regimul termic va deveni unul ridicat în următoarele două săptămâni în majoritatea regiunilor, potrivit prognozei Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), valabilă pentru intervalul 1 - 14 februarie, publicată ieri.
În Moldova, în primele zile ale intervalului de prognoză, regimul termic va fi în creştere, până la valori medii de aproximativ 13 grade ale temperaturilor maxime şi de 3 grade ale celor minime. Ulterior, temperaturile vor scădea, spre o valoare medie diurnă de aproximativ 8 grade, dar între 6 şi 10 februarie se prognozează un nou interval cu vreme mai caldă decât în mod obişnuit pentru această perioadă. Astfel, în medie, temperaturile maxime se vor situa în jurul a 9 grade, iar cele minime vor fi de aproximativ zero grade, în medie, iar până la sfârşitul intervalului de prognoză nu vor mai avea loc variaţii semnificative ale temperaturii aerului. Probabilitatea de apariţie a precipitaţiilor va fi mai ridicată în prima zi a lunii februarie, precum şi în jurul datelor de 3 şi 4 februarie, dar şi în cea de-a doua săptămână de prognoza, începând cu data de 8 februarie.
Şapte deputaţi PSD îşi vor pierde 1% din indemnizaţie pentru chiul
Biroul Permanent al Camerei Deputaţilor a hotărât, ieri, sancţionarea a şapte deputaţi, care au absentat nemotivat de la lucrările Parlamentului, în sesiunea trecută, urmând ca acestora să li se reţină 1% din indemnizaţie, a declarat secretarul Camerei Nicolae Mircovici. Cele mai multe absenţe au fost întregistrate de către deputatul PSD Sebastian Ghiţă, în luna octombrie, acesta cumulând 14 absenţe nemotivate. Pe locul al doilea în topul deputaţilor care au absentat nemotivat de la lucrările Camerei Deputaţilor se regăsesc Mihălescu Ion Bogdan (PSD) şi Simionescu Adrian Constantin (PSD), cu câte 4 absenţe fiecare. Pe lista absenţilor se regăseşte şi deputatul Ion Melinet (PSD), care a lipsit de trei ori de la activăţile parlamentare. Câte o absenţă nemotivată au înregistrat deputaţii Dan Ciocan (PSD), Cosmin Necula (PSD) şi Victor Roman (PSD).
Deputatul Constantin Adăscăliţei, declarat incompatibil, vrea să-şi retragă demisia
Secretarul Camerei Deputaţilor Nicolae Mircovici a declarat, ieri, că Biroul Permanent a transmis Comisiei Juridice scrisoarea prin care deputatul PSD Constantin Adăscăliţei îşi retrage demisia înaintată în luna decembrie, urmând ca membrii Comisiei Juridice să emită un raport. Potrivit Regulamentului Camerei Deputaţilor, deputaţii pot să-şi retragă demisia prin cerere scrisă, adresată preşedintelui Camerei Deputaţilor până la data la care acesta trebuia să informeze plenul despre demisie. Dacă cererea de demisie a fost depusă în ultima zi lucrătoare a unei sesiuni şi nu mai sunt organizate şedinţe ale plenului sau în timpul vacanţei parlamentare, deputatul este considerat demisionat la data depunerii cererii. Cererea trebuie să conţină legalizarea de semnătură dată în faţa notarului sau atestarea identităţii părţilor realizată de avocat.
Pe 15 decembrie, deputatul PSD Constantin Adăscăliţei, declarat incompatibil de către instanţa supremă în urma unui raport ANI, şi-a depus demisia din Parlament. Demisia era valabilă începând cu data de 1 februarie 2016. Adăscăliţei a acuzat Agenţia Naţională de Integritate de "abuzuri repetate" şi presiuni în cazul lui.
Miron Mitrea s-a plictisit în închisoare după numai un an
Fostul ministru al Transporturilor Miron Mitrea a depus la Judecătoria Medgidia o solicitare pentru a fi eliberat condiţionat din penitenciar, după ce a executat aproximativ un an din cei doi la care a fost condamnat pentru luare de mită. Conform datelor prezentate pe Portalul Instanţelor de Judecată, dosarul prin care Miron Mitrea a cerut liberarea condiţionată a fost depus pe data de 28 ianuarie, primul termen de judecată fiind stabilit pentru 10 februarie.
Miron Mitrea a fost condamnat, definitiv, în februarie 2015, la doi ani de închisoare cu executare, fiind găsit vinovat de luare de mită. El a fost încarcerat la Penitenciarul Poarta Albă începând cu luna februarie a anului trecut. Condamnarea definitivă la doi ani de închisoare a lui Miron Mitrea fost decisă după doi ani şi trei luni în care dosarul fostului senator s-a aflat pe masa judecătorilor şi după ce rechizitoriul procurorilor a trebuit refăcut.
