Aleşii locali, treziţi din somn cu o Constituţie după cap
Curtea Constituţională (CCR) a decis ieri că legea prin care sunt introduse pensii pentru primari, viceprimari, preşedinţi şi vicepreşedinţi de consilii judeţene este neconstituţională, admiţând astfel sesizarea înaintată de Guvern.
Astfel, legea pensiilor pentru aleşii locali va intra din nou în dezbaterea Parlamentului, pentru a pune de acord decizia magistraţilor de la CCR cu actul normativ. Guvernul a sesizat, pe 26 decembrie, Curtea Constituţională pe acest subiect. Potrivit Executivului, sesizarea vizează încălcarea mai multor articole din Legea fundamentală prin instituirea unor privilegii pentru anumiţi aleşi locali şi ridică problema impactului financiar al aplicării actului normativ care ar duce la un deficit bugetar peste cel agreat cu Parlamentul, de aproape 400 milioane de lei. În forma adoptată, potrivit Guvernului, există cel puţin 16.300 de potenţiali beneficiari ai legii. "Efortul bugetar în 2016 se ridică la 469 milioane lei. În urma impozitării acestor sume, deficitul bugetar rezultat este de 395 milioane lei, peste deficitul agreat de Parlament, şi tinde să agraveze stabilitatea cadrului fiscal bugetar. În plus, având în vedere că legea retroactivează, numărul beneficiarilor poate fi mult mai mare, ca şi impactul asupra bugetului de stat", a arătat executivul.
Potrivit Legii privind statutul aleşilor locali, adoptate de Senat, ca for decizional, în ultima şedinţă de plen a sesiunii parlamentare, primarii, viceprimarii, preşedinţii de Consilii judeţe şi vicepreşedinţii acestora care îndeplinesc condiţiile vârstei de pensionare vor putea primi, la încetarea mandatului, o "indemnizaţie pentru limită de vârstă" (pensie specială), în acelaşi regim cu senatorii şi deputaţii. Condiţiile de acordare sunt ca aleşii locali să nu fie realeşi pentru un nou mandat şi ca aceştia să nu fi fost condamnaţi definitiv pentru fapte de corupţie precum luarea sau darea de mită şi traficul de influenţă. De subliniat că aceste dispoziţii se aplică doar în cazul în care condamnarea survine ca urmare a săvârşirii infracţiunii în calitatea oficială de ales local. Mai mult, nu sunt incluse infracţiunile de serviciu, precum delapidarea, abuzul în serviciu sau deturnarea de fonduri.
Pentru ca un ales local să beneficieze de această pensie specială, este nevoie să aibă cel puţin un mandat complet. Pensia se calculează în funcţie de un indice de 0,55% din indemnizaţia brută aflată în plată în momentul solicitării acestui drept, înmulţit cu numărul de luni de mandat, însă în limita a trei mandate. Această pensie poate fi cumulată cu orice tip de pensie din sistemul public, venind astfel în completarea altor venituri, însă nu poate fi cumulată cu o altă pensie specială, cum ar fi cea de parlamentar.
Curtea invocă egalitatea în drepturi a cetăţenilor
CCR a reţinut că legea contravine art.1 alin.(5) din Constituţie, întrucât normele pe care le reglementează nu îndeplinesc condiţiile de claritate şi previzibilitate cu privire la "indemnizaţia pentru limită de vârstă", sub aspectul naturii juridice a acestei instituţii, al sferei beneficiarilor săi şi al modului de acordare a dreptului. De asemenea, Curtea a constatat că legea a fost adoptată cu încălcarea prevederilor constituţionale cuprinse în art. 16 referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, precum şi a celor ale art.138 alin.(5) care consacră interdicţia aprobării cheltuielilor bugetare fără stabilirea sursei de finanţare.
Zegrean: De lege ar beneficia şi foştii secretari de partid
Preşedintele Curţii Constituţionale Augustin Zegrean a declarat, ieri, înainte de decizia CCR, că de această lege vor beneficia, dacă ar intra în vigoare, şi foşti lideri locali ai Partidului Comunist. "Problema este că dacă legea aceasta intră în vigoare beneficiază de pensie şi foştii prim-secretari de partid pentru că ei aveau şi calitatea de preşedinte de consiliu judeţean", a spus Zegrean, explicând în continuare că şi secretarii de municipiu erau şi primarii acelor municipii. Întrebat dacă pot beneficia de pensie şi cei care au ocupat o funcţie la un moment dat, dar n-o mai ocupă în momentul de faţă, Zegrean a răspuns că "asta se şi doreşte". Preşedintele CC a mai fost întrebat dacă el va depune cerere pentru a primi pensia specială de parlamentar, calitate avută anterior numirii la curte. "Nu vă spun astăzi, încă nu vă spun, dar nu cred că aş rezista tentaţiei. O să am şi pensie de la Curte, dar sigur, nu-i nimeni aşa bogat în România, mă refer la oameni care trăiesc din leafă, ca să-şi permită să renunţe la nişte bani", a spus Zegrean. El a mai spus că a aşteptat ca legea pensiilor speciale ale parlamentarilor să fie trimisă la Curte pentru verificare şi, deşi toţi parlamentarii s-au lăudat la televizor că vor face sesizare, până la urmă n-au făcut.
Legea privind pensiile speciale pentru parlamentari a fost promulgată pe 23 decembrie de preşedintele Klaus Iohannis, după ce acesta ceruse reexaminarea legii. Legea nu a fost însă atacată la CCR.
Preşedintele CCR: Democraţia nu se măsoară în luni
Augustin Zegrean a mai declarat, ieri, că Legea fundamentală nu spune dacă alegerile se fac într-un tur sau două, ci că trebuie să fie alegeri libere, periodice şi corecte. "Un tur sau două tururi sau zece tururi este o opţiune politică. Constituţia nu spune că alegerile se fac într-un tur sau două, în câte tururi, ci că trebuie să fie alegeri libere, periodice şi corecte. De aici încolo este la latitudinea politicienilor să stabilească", a declarat preşedintele Curţii Constituţionale, întrebat de ziarişti în legătură cu refuzul Guvernului de a da curs apelului PNL şi de a emite o ordonanţă de urgenţă pentru revenirea la două tururi de scrutin în cazul alegerii primarilor.
Întrebat dacă este democratic ca legea să fie modificată de un guvern tehnocrat, prin ordonanţă de urgenţă, Zegrean a comentat, zâmbind: "Din câte ştiu eu, în România s-au adoptat o mie de ordonanţe de urgenţă. Înseamnă că suntem total nedemocratici, nu?". El a adăugat că tot ce poate spune este că "trebuie să se respecte Constituţia atunci când să dă ordonanţă de urgenţă". De asemenea, întrebat dacă ar fi democratic ca legea să fie modificată cu cinci luni înainte de locale, Zegrean a răspuns: "Cine poate stabili dacă cu şase luni e democratic şi cu cinci nu. Democraţia nu se măsoară în luni, nici în zile, se măsoară în lucruri bine făcute, cu scaun la cap. Comisia de la Veneţia a spus - e o recomandare - că nu e bine să se modifice legile electorale cu un an înainte de data alegerilor sau un termen mai scurt. Şi noi am preluat asta, şi am scris asta în decizii, de nenumărate ori, dar până ieri nimeni nu a văzut asta".
Forma iniţială a programului de guvernare înaintat de Dacian Cioloş Parlamentului, cu ocazia votului de învestire, prevedea revenirea la alegerile în două tururi, însă aceasta măsura a fost eliminată din program, după discuţiile avute de premier cu grupurile parlamentare, pe motiv că nu există un consens. PSD se opune, în continuare, modificării legislaţiei.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Eurobarometru: 60% dintre europeni, interesaţi de alegerile pentru PE din iunie
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 2
Adaugă comentariu
ion, acum 3009 zile, 22 ore, 13 minute, 26 secunde
eu, acum 3009 zile, 22 ore, 17 minute, 26 secunde 
