MOZAIC STIRI NATIONALE: Dosare penale pentru cei 60 de migranţi care au intrat ilegal în România
”În urma verificărilor făcute în cazul grupului de migranţi care a fost depistat de poliţiştii de frontieră, ieri (sâmbătă - n.r.), în apropierea frontierei cu Serbia, s-a stabilit că cele 60 de persoane care au trecut ilegal frontiera de stat sunt 41 din Pakistan, 12 din Maroc, cinci din Somalia, una din Iran şi una din Sudan. Persoanele în cauză au declarat că au plecat din ţările de origine, traversând Turcia, Grecia, Macedonia şi Serbia, cu intenţia de a ajunge în Spaţiul Schengen, pentru a-şi găsi de lucru”, anunţă poliţiştii de frontieră.
Pe durata cercetărilor, cele 60 de persoane au beneficiat de hrană, apă şi ceaiuri calde, oferite de poliţiştii de frontieră din Timiş. În cauză s-au întocmit dosare penale pentru infracţiuni de trecere ilegală a frontierei de stat.
Cei 60 de migranţi, toţi bărbaţi, au vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani.
În acest caz au fost contactate autorităţile de frontieră sârbe în vederea preluării celor 60 de migranţi.
Membri ai Guvernului au primit locuinţe RA-APPS, chiar dacă au locuinţă în Bucureşti
RA-APPS a atribuit locuinţe, la începutul anului, din fondul locativ administrat, unor miniştri şi secretrari de stat din Cabinetul Cioloş, deşi unii dintre ei, potrivit declaraţiilor de avere, deţin locuinţe în Bucureşti, legea permiţând acest lucru numai "din motive de siguranţă şi protecţie".
Pe lista miniştrilor din guvernul Cioloş care beneficiază de locuinţe de la stat se află Patriciu Achimaş-Cadariu, care gestionează domeniul Sănătăţii, el primind un apartament de 146,56 mp la care chiria este de 1.489 lei. Ministrul Mediului, Cristiana Palmer, a primit o locuinţă de 143,10 mp, iar chiria este stabilită la 2.290 lei. Ciprian Bucur, ministrul delegat pentru Relaţia cu Parlamentul, beneficiază de un apartament de serviciu de 120,02 mp, chiria fiind de 898 lei.
Beneficiari de locuinţe de la RA-APPS sunt şi Paul Gheorghiu, director de cabinet al Primului Ministru, cu rang de Secretar de Stat, căruia i s-a atribuit un apartament de 195,14 mp, chiria fiind de 1032,84 lei, Mihail Liseţchi, Secretar de Stat la Ministerul pentru Consultare Publică şi Dialog Civic, beneficiază de o locuinţă de 96,95 mp, chiria fiind stabilită la suma de 1856,60 lei. De asemenea, Dragoş Tudorache, şef al Cancelariei Primului Ministru, a primit o locuinţă de 185,82 mp, chiria fiind de 1508,39 lei. Dintre aceştia, potrivit declaraţiilor de avere, publicate pe site-un Guvernului, Cristina Palmer deţine în Capitală un apartament cumpărat în 1992, la fel şi Dragoş Tudorache, şef al Cancelariei Primului Ministru care are o locuinţă în Bucureşti de 115 mp, cumpărată în 2005.
Potrivit legii, "nu beneficiază de locuinţă de serviciu persoanele care deţin în proprietate sau în coproprietate imobile cu destinaţia de locuinţă în municipiul Bucureşti". Există totuşi o excepţie, care precizează ca "la propunerea motivată a conducătorilor instituţiilor publice în cadrul căreia este încadrat demnitarul respectiv, de prevederile ordonanţei poate beneficia şi demnitarul care are o locuinţă proprietate personală sau coproprietate în municipiul Bucureşti, dar care, în exercitarea atribuţiilor legale îşi desfăşoară activitatea în condiţii de risc înalt, din motive de siguranţă şi protecţie", aceasta fiind explicaţia faptului că ministrul Mediului şi şeful Cancelariei prim-ministrului beneficiază de locuinţe de serviciu deşi au apartamente în Capitală.
Circa 5.000 de persoane la un miting de susţinere a familiei Bodnariu, la Suceava
Aproximativ 5.000 de persoane au participat, sâmbătă, la Suceava, la un miting de susţinere a familiei Bodnariu, căreia serviciile sociale norvegiene i-ar fi luat abuziv cei cinci copii şi ar fi deschis procedura adopţiei internaţionale pentru ei. Mitingul, care a fost anunţat pe o reţea de socializare, Marius Bodnariu, tatăl celor cinci copii fiind originar din comuna suceveană Iaslovăţ, s-a desfăşurat în faţa Palatului Administrativ din Suceava, printre participanţi numărându-se şi preşedintele grupului parlamentar de prietenie cu Norvegia, senatorul PSD Ovidiu Donţu.
Acţiunea a început cu intonarea imnului, participanţii având pancarte cu mesaje precum ”Norvegia, opreşte răpirea copiilor” sau ”Opriţi Barnevernet”. Oamenii au declarat că sunt şi alături de familia Nan, care este stabilită tot în Norvegia şi care a rămas fără cei doi copii în luna octombrie a anului trecut. Organizatorul mitingului, David Reguş, coleg de facultate cu Daniel Bodnariu, fratele lui Marius Bodnariu, a spus că ”este strigător la cer” ceea ce s-a întâmplat în Norvegia.
Senatorul PSD Ovidiu Donţu, preşedintele grupului parlamentar de prietenie România-Norvegia, şi-a exprimat indignarea cu privire la ceea ce s-a întâmplat în Norvegia şi a declarat că va solicita autorităţilor române să se îndrepte către CEDO.
La acţiune a participat şi senatorul PNL de Suceava Steliana Miron, care a venit împreună cu fiica sa, parlamentarul exprimându-şi durerea că o familie creştină a fost separată şi pusă în situaţia de a nu fi aproape de copii.
Copiii familiei românului Marius Bodnariu, inginer IT, şi ai soţiei sale norvegiene Ruth, asistentă medicală, au fost luaţi de la părinţi de serviciul de protecţie a copilului din Norvegia - Barnevernet, în noiembrie, după ce cele două fete, cele mai mari din familie, ar fi spus că primesc corecţii fizice de la părinţi. De asemenea, părinţii ar fi suspectaţi de îndoctrinarea religioasă a copiilor. Cei cinci copii au fost plasaţi în trei familii-surogat, iar de curând a fost deschisă procedura adopţiei internaţionale pentru ei, potrivit reprezentanţilor familiei.
Partea norvegiană a dat asigurări că există "garanţii proceasule pentru părinţi" şi a reiterat faptul că ancheta Barnevernet nu a pus în discuţie aspecte de natură religioasă, fapt confirmat şi de familie.
Peste 3.000 de şoferi au rămas fără permise în ultima săptămană
În perioada 8-14 ianuarie, în urma controalelor făcute în trafic, echipajele de poliţie au dat 51.557 de amenzi, dintre care 13.205 şoferilor care au condus cu viteză mai mare decât cea permisă şi 306 celor care s-au urcat la volan după ce au consumat băuturi alcoolice. De asemenea, au fost sancţionaţi 27 de şoferi care au condus pe drumuri cu zăpadă sau polei fără a avea maşini echipate cu anvelope de iarnă, precum şi 13 administratorilor de drumuri. Dintre şoferii sancţionaţi, 3.011 au rămas fără permise de conducere, dintre care 456 pentru viteză şi 329 pentru consum de alcool. Poliţiştii au retras şi 1.131 de certificate de înmatriculare, dintre care 27 pentru lipsa anvelopelor de iarnă. În cele şapte zile, poliţiştii au constatat 2.708 infracţiuni, dintre care 1.542 de natură judiciară şi 643 la regimul circulaţiei rutiere.
Echipele de control au dat 62.517 amenzi, în valoare totală de peste 14,5 milioane de lei şi au confiscat bunuri de aproape 160.000 de lei.
Oficial de la Sofia: România va primi un raport MCV mai bun decât Bulgaria
România va fi evaluată mai pozitiv decât Bulgaria în raportul Comisiei Europene (CE) în domeniul Justiţiei şi Afacerilor Europene, a declarat sâmbătă vicepremierul bulgar Ekaterina Zaharieva. Într-un interviu pentru postul naţional bulgar de radio BNR, ea a recunoscut că Bucureştiul a înregistrat, în ultimul an, performanţe cu mult mai bune în ceea ce priveşte cazurile judecate, în lupta împotriva corupţiei la nivel înalt şi în lupta împotriva crimei organizate. Raportul cu privire la Bulgaria urmează să fie prezentat, odată cu cel referitor la România, pe 27 ianuarie. "Ceea ce aşteaptă (UE) de la noi sunt rezultate în cazuri concrete, în timp ce noi vorbim mai degrabă despre independenţa justiţiei", a declarat vicepremierul bulgar. "Am vorbit mult despre (modificările) Constituţiei ca fiind un pas către independenţa (justiţiei), însă mai sunt de făcut paşi importanţi, iar modificările la legea privind sistemul judiciar sunt cele care vor garanta această independenţă", a spus ea, în urma unei întâlniri cu oficiali UE la Bruxelles.
PSD nu mai vrea alianţă cu UNPR
Majoritatea filialelor PSD nu vor o candidatură alături de UNPR în alegerile locale şi parlamentare, un motiv fiind imaginea proastă a UNPR, dar şi rezultatele unor sondaje care arată că PSD poate obţine mai multe voturi candidând singur, potrivit unor surse social-democrate.
Liderul PSD Liviu Dragnea le-a cerut şefilor de organizaţii să prezinte, în şedinţa CExN de la finalul lunii ianuarie, când se va stabili politica de alianţe a partidului, o analiză cu privire la cooperarea cu UNPR. Şefii locali vor trebui să se consulte cu organizaţiile lor, inclusiv cu membrii simpli de partid, pentru a veni peste două săptămâni cu un răspuns clar.
Cu toate acestea, potrivit unor surse social-democrate, marea majoritate a şefilor de organizaţii s-au decis deja împotriva unei alianţe cu UNPR la viitoarele alegeri, părerea fiind împărtăşită şi de către conducerea centrală a partidului. Potrivit surselor citate, liderul UNPR, Gabriel Oprea, insistă cu formarea unei alianţe, existând deja o serie de discuţii directe cu Liviu Dragnea. În schimb, liderul PSD a declarat public că nu va mai discuta cu Gabriel Oprea acest subiect până în momentul în care social-democraţii nu iau o decizie, dând de înţeles că nu poate fi vorba despre o negociere în această privinţă, iar UNPR va trebui să accepte oricare va fi decizia PSD.
Social-democraţii nu consideră că există avantaje pentru o candidatură comună în alegeri, existând însă rezerve cu privire la situaţia de la alegerile parlamentare, când PSD va avea dificultăţi în a obţine 50%^1 dintre mandate, pentru a numi un nou premier, şi va depinde tot de alianţe cu alte partide. Pe de altă parte, liderii PSD nu resping posibilitatea formării unor alianţe post-electorale la alegerile locale, cum ar fi în consiliile locale şi judeţene, atât pentru numirea şefilor de CJ, cât şi pentru susţinerea unor proiecte şi formarea unor majorităţi
Liderul MP care îşi căuta iubită trebuie să-şi caute partid
Colegiul Naţional al MP a votat, sâmbătă, excluderea preşedintelui organizaţiei municipiului Giurgiu, Bogdan Crăcea, care a anunţat recent că îşi caută iubită. Anunţul a fost făcut de preşedintele organizaţiei judeţene Ionel Dinu, nemulţumit de decizia colegilor de partid. „Domnul Crăcea a fost exclus, dar vreau să vă menţionez că încă mai are o şansă, să facă o contestaţie la Comisia de Etică şi Litigi, conform statutului MP, de acum depine numai de dânsul”, a declarat Ionel Dinu. El a afirmat că argumentele aduse de preşedinţii filialelor Constanţa şi Galaţi pentru excluderea lui Bogdan Crăcea sunt „puerile”. „I s-a imputat faptul că preşedintele MP Galaţi nu a mai putut să iasă în oraş, pentru că a fost asaltat de atâta lume încât nu mai putea să dea un răspuns”, a spus Ionel Dinu. Ionel Dinu a comentat acuzaţiile care i-au fost aduce lui Bogdan Crăcea spunând că „probabil că şi dânsul (preşedinte MP Galaţi-n.r.) suferă de ceva şi vrea ce a vrut şi domnul Crăcea”.
Preşedintele organizaţiei judeţene Galaţi a afirmat că, în urma valului spontan de simpatie creat pentru Bogdan Crăcea, acesta are mari şanse să câştige primăria Giurgiu, dacă va câştiga independent sau din partea unui alt partid politic.
În cadrul Colegiului Naţional MP, Traian Băsescu a votat împotriva excluderii lui Bogdan Crăcea. Anterior, preşedintele MP afirmase că politicianul giurgiuvean care a spus că îşi caută soţie a dat „nişte mesaje extraordinare, dar ar fi bine să se oprească” şi că "finalul ar fi să ne arate aleasa", adăugând că nu este adeptul excluderii.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
