MOZAIC STIRI NATIONALE: Scandal cu iz de discriminare la Guvern
Ea este preşedinte al departamentului de minorităţi în formaţiunea condusă de Călin Popescu-Tăriceanu şi a fost consilieră a acestuia pe când copreşedintele ALDE era premier. Dana Varga a fost numită consilier de stat în cadrul Cancelariei premierului de către Victor Ponta în ianuarie 2015.
Premierul Dacian Cioloş a declarat, vineri, legat de demisia Danei Varga, că nu există o abordare discriminatorie în cadrul Cancelariei, arătând că este liber să îşi aleagă consilierii. "Nu am avut nicio abordare pe acestă chestiune de discriminare, de altfel, eu am deja un consilier de stat pe care l-am recrutat nu pentru că provine din minoritatea romă pentru că nu vreau să fac genul acesta de discriminări, l-am recrutat pentru că e competent, pentru că cunoaşte foarte bine domeniul de care se ocupă. (...) În ce priveşte inserţia socială, e domnul Valeriu Nicolae care lucrează deja de mai bine de o lună, provine din minoritatea romă, deci nu văd de ce doamna respectivă ar avea acest tip de abordare", a declarat premierul Dacian Cioloş. Totodată, el a precizat că orice prim-ministru are dreptul să-şi aleagă consilierii de stat, adăugând că nu vede de ce trebuie să dea explicaţii pentru oamenii pe care îi alege. "Dânsa am înţeles că şi-a prezentat demisia, încă nu am văzut această demisie. Modul în care îşi explică dânsa demisia este problema dânsei, eu pot să vă asigur că nu există acest tip de abordare discriminatorie în cadrul Cancelariei şi în cadrul echipei restânse cu care lucrez. (...) Nu văd de ce trebuie să dau explicaţii pentru consilierii pe care îi aleg, la fel ca şi miniştrii care şi-au ales secretarii de stat au luat deciziile pe care le-au considerat că trebuie să le ia. (...) Dânsa a fost recrutată de fostul prim-ministru ca şi consilier de stat, eu mi-am recrutat ca şi prim-ministru alţi consilieri de stat", a arătat premierul, adăugând că Dana Varga a făcut parte dintr-un Guvern care şi-a încetat mandatul şi cu toate acestea unii consilieri de stat au mai fost menţinuţi o perioadă.
DNA anchetează partidul generalului Oprea
Procurorii DNA au început urmărirea penală in rem într-un dosar în care cercetează modul în care oficiali ai UNPR au cheltuit banii partidului, surse judiciare. Potrivit surselor citate, în 11 decembrie 2015, procurorii au făcut percheziţii la sediul UNPR, de unde au ridicat documente financiare, acţiunea nefiind urmată de audieri la acel moment. Sursele citate nu au putut preciza care sunt infracţiunile cercetate de procurorii DNA şi nici ce membri ai UNPR ar putea fi vizaţi în acest caz, dar au arătat că se vor face audieri în acest dosar.
DNA a solicitat, în decembrie 2015, documente privind modul de constituire a Fondului Solidaritatea şi destinaţia finală a sumelor încasate în acest cont, a anunţat vineri UNPR într-un comunicat de presă. Partidul precizează că, în mai 2010, UNPR a anunţat deschiderea unui fond de solidaritate pentru sprijinirea celor afectaţi de criza financiară.
"UNPR a lansat, la acel moment, o invitaţie către politicieni, parlamentari, agenţi economici şi către toţi cei care doreau să contribuie, să facă donaţii în contul respectiv. Persoane din conducerea partidului au făcut, la rândul lor, donaţii în cont, din veniturile personale. Ulterior, Ministerul Finanţelor Publice (MFP) a deschis un cont de solidaritate cu acelaşi scop – diminuarea efectelor crizei economice. UNPR a vărsat, în data de 12.10.2010, în contul deschis de MFP toate sumele acumulate din donaţii cu această destinaţie. UNPR a pus la dispoziţia DNA toate documentele solicitate'', se arată în comunicat.
Iohannis cere reexaminarea legii care îi lasă în funcţie pe primarii condamnaţi cu suspendare
Preşedintele Klaus Iohannis a cerut vineri Parlamentului reexaminarea legii prin care aleşii care au fost condamnaţi cu executare, nu şi cei care au primit o decizie cu suspendare, îşi pierd mandatul, arătând că acest act normativ adoptat de Legislativ ar putea afecta lupta împotriva corupţiei.
''Valoarea socială protejată prin dispoziţiile referitoare la încetarea mandatului aleşilor locali este integritatea acestuia în exercitarea demnităţii publice pentru care a fost ales şi pentru care i-a fost acordată încrederea de către alegători. De aceea, condamnarea în sine este cea care atrage pierderea integrităţii şi nu modalitatea de executare a pedepsei aplicate de către instanţa judecătorească. Or, modificarea Legii privind Statutul aleşilor locali, în forma transmisă la promulgare, ar putea afecta lupta împotriva corupţiei, precum şi eficienţa cadrului legislativ în materie de integritate'', se arată în cererea de reexaminare. Şeful statului subliniază că încetarea de drept a calităţii de consilier local, consilier judeţean, primar şi preşedinte al consiliului judeţean doar în situaţia în care prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă s-a dispus condamnarea la o pedeapsă privativă de libertate cu executare este de natură a afecta exercitarea funcţiilor publice respective. ''Astfel, în opinia noastră, continuarea exercitării vreuneia dintre aceste funcţii de către o persoană condamnată penal, fie chiar şi în baza unei hotărâri judecătoreşti definitive la o pedeapsă privativă de libertate cu suspendarea executării pedepsei sub supraveghere, plasează sub semnul vulnerabilităţii chiar exercitarea mandatului de ales local'', argumentează şeful statului.
Iohannis mai atrage atenţia că referirea limitativă la art. 289-290 din Codul penal exclude din sfera de aplicare celelalte infracţiuni de corupţie şi de serviciu, astfel cum sunt sistematizate în Titlul V din Codul penal (art. 289- 309). Astfel, în cadrul acestui titlu, Capitolul I include în categoria infracţiunilor de corupţie – pe lângă infracţiunile de luare de mită şi dare de mită – şi infracţiunile de trafic de influenţă şi de cumpărare de influenţă.
Senatul a adoptat, pe 21 decembrie, o iniţiativă legislativă potrivit căreia consilierii judeţeni, primarii sau preşedinţii de Consilii Judeţene îşi pierd mandatele dacă sunt condamnaţi ''prin hotărâre judecătorească rămasă definitivă la o pedeapsă privativă de libertate cu executare".
Sorin Frunzăverde, condamnat la închisoare cu suspendare
Preşedintele CJ Caraş-Severin, Sorin Frunzăverde (PNL), a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru folosire a influenţei în vederea obţinerii unui folos necuvenit, în dosarul vizând alegerile prezidenţiale din 2014. De asemenea, acestuia i-au fost interzise mai multe drepturi, iar pe perioada termenului de încercare el trebuie să se supună unor măsuri de supraveghere. Sentinţa nu este definitivă.
Potrivit procurorilor, în perioada cuprinsă între cele două tururi de scrutin ale alegerilor prezidenţiale din luna noiembrie 2014, "Sorin Frunzăverde şi-a folosit influenţa pe care o avea în calitatea sa de preşedinte al CJ Caraş-Severin şi de vicepreşedinte al unui partid politic (PNL - n.r.), asupra lui Ionesie Ghiorghioni, vicepreşedinte al CJ şi membru în acelaşi partid politic, pentru obţinerea unor foloase necuvenite, respectiv să obţină, în al doilea tur de scrutin, un număr mai mare de voturi pentru candidatul formaţiunii din care făceau parte şi, implicit, să-şi consolideze poziţia în cadrul acestei formaţiuni politice, dar şi în plan administrativ, prin condiţionarea repartizărilor bugetare de rezultatul votului".
Prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban a anunţat vineri că Sorin Frunzăverde nu va mai putea candida din partea PNL la alegerile de anului acesta, ca urmare a condamnării. ''În mod evident, ca urmare a criteriilor de integritate Sorin Frunzăverde nu va mai putea candida din partea PNL.Va trebui luată o decizie la nivelul conducerii PNL Caraş Severin privitoare la desemnarea unui alt candidat'', a declarat prim-vicepreşedintele PNL Ludovic Orban. Condamnarea în primă instanţă duce automat la suspendarea din calitatea de membru de partid până la hotărârea definitivă a instanţei, potrivit statutului PNL. Dacă Sorin Frunzăverde va câştiga recursul acesta îşi va recăpăta calitatea de membru PNL, a precizat Ludovic Orban.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
