Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: CEDO: Angajatorii au dreptul să supravegheze comunicaţiile pe internet ale salariaţilor

Ziarul de Vrancea
13 ian 2016 395 vizualizări
Decizia vine în urma plângerii unui cetăţean român

Un angajator are dreptul să supravegheze comunicaţiile purtate pe internet de salariaţi în timpul orelor de lucru, a decis Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în urma plângerii înaintate de un inginer român, care a fost concediat în anul 2007 pentru că a stat pe chat la serviciu, relatează presa franceză. Reclamantul s-a adresat instanţei europene invocând faptul că, prin interceptarea convorbirilor sale personale, i-ar fi fost încălcat dreptul la intimitate. La rândul său, angajatorul şi-a justificat decizia de concediere prin faptul că inginerul român a folosit mesageria electronică nu doar în scop profesional, ci şi pentru a comunica cu fratele său şi cu iubita sa, iar regulamentul intern al respectivei companii interzice salariaţilor să folosească resursele acesteia în scop personal.
Cel concediat s-a adresat iniţial justiţiei române, care nu i-a dat dreptate. Prin urmare, a apelat la justiţia europeană, dar din nou fără succes.
În decizia emisă, CEDO apreciază că un angajator nu comite niciun abuz verificând dacă salariaţii săi îşi îndeplinesc atribuţiile profesionale în timpul orelor de lucru. De altfel, angajatorul a accesat contul de mesagerie electronică al reclamantului gândindu-se că acesta conţine comunicaţiile cu clienţii, se mai menţionează în hotărârea instanţei europene.
De asemenea, CEDO consideră că justiţia română a păstrat un echilibru corect între interesele angajatorului şi respectarea caracterului confidenţial al corespondenţei private, întrucât în instanţă s-au folosit numai transcripturi ale convorbirilor ce dovedeau că salariatul a folosit calculatorul companiei în interes personal în timpul programului de lucru şi identitatea persoanelor cu care s-au purtat acele convorbiri nu a fost divulgată.

Cetăţean sârb prins la Timişoara cu cocaină în valoare de 10.000 de euro

Un cetăţean sârb a fost prins, ieri, la Timişoara de către poliţiştii de la Crimă Organizată şi de către procurorii DIICOT din Timişoara în timp ce avea asupra sa o sută de grame de cocaină în valoare de 10.000 de euro.
Sursele judiciare au spus că drogurile au fost aduse la Timişoara din Serbia, prin vama Moraviţa. Bărbatul a fost dus la audieri la sediul DIICOT Timişoara, el urmând să fie cercetat pentru trafic de droguri de mare risc.
Acesta este al doilea cetăţean sârb prins în ultimele luni de poliţişti cu cocaină asupra lui, în Timiş, după ce în luna octombrie 2015 un altul a fost depistat la frontieră, la vama Moraviţa cu o sută de grame de cocaină asupra sa.

Băsescu: Am înţeles că din 56 de dosare câte am avut, 49 au fost închise

Preşedintele Mişcării Populare, Traian Băsescu, a declarat marţi seara că, dintr-o informare de presă a Parchetului General, a reţinut că pe numele său, în decurs de 12 ani, au fost deschise 56 de cauze penale, dintre care 49 au fost închise. "Eu iau în consideraţie cifrele transmise de procurorul general, care a dat un comunicat sau a dat o informaţie de presă, că au fost 56 de dosare penale. (...) Ce vă pot spune este, spre exemplu, că pe 18 (ianuarie — n.r.) am o citaţie pentru Curtea de Apel Târgu Mureş, tot o reclamaţie... nu ştiu. Trebuie să trimit un avocat să văd care e încheierea de acolo sau care e motivaţia, iar pe 20 (ianuarie — n.r.) am la Cluj o altă citaţie. Nu am ce să fac, trebuie să răspunzi la citaţiile justiţiei. Sigur, probabil că... am înţeles din informaţia de la Parchetul General că, din 56 câte am avut, 49 au fost închise.(...) Mai sunt şapte, vedem, când mă citează mă voi duce să văd despre ce e vorba", a spus Băsescu, la România Tv, chestionat pe subiectul dosarelor penale deschise pe numele său. Întrebat dacă dosarul "Flota" se numără printre cele şapte cauze penale în care figurează, fostul preşedinte a spus: "Nu ştiu care e...Legat de Flota, am primit o înştiinţare de clasare a dosarului, de închidere a dosarului, nu ştiu exact cum se numeşte în termeni penali". "Ce vă pot spune, însă, că sunt foarte multe reclamaţii, presupun, nu le ştiu, de genul aceleia că nu aş fi demisionat în cinci minute.(...) Asta este viaţa unui fost preşedinte şi sunt pregătit pentru ea", a mai declarat Băsescu.

Ambasada Norvegiei: Violenţa şi relele tratamente, motive pentru emiterea ordinelor de plasament

Violenţa fizică sau psihică, rele tratamente, abuz sexual sau alte forme de gravă încălcare a modului de îngrijire reprezintă motivele legale pentru emiterea ordinelor de plasament, iar în legea norvegiană de protecţie a copilului nu există prevederi care să permită îngrijire alternativă pe baza religiei, precizează Ambasada Norvegiei la Bucureşti, într-un comunicat transmis ieri Agerpres. Potrivit datelor oferite de ambasadă, în Norvegia un ordin de plasament este emis de către Consiliul regional de Protecţie Socială sau de către Tribunalul Districtual numai atunci când copilul a fost supus unei neglijenţe grave, maltratare sau abuz. "Plasarea unui copil în afara căminului familial, fără consimţământul părinţilor, este întotdeauna o măsură de ultimă instanţă. Un raport recent al Consiliului Europei arată că Norvegia este printre ţările cu număr scăzut de copii aflaţi în îngrijire alternativă. Părinţii au dreptul la un proces echitabil, inclusiv un avocat plătit de către guvern, dreptul de a fi audiaţi şi de a contesta decizia Consiliului la Tribunalul Districtual. O dată pe an părinţii au dreptul să depună cerere pentru revocarea ordinului de plasament", se arată în comunicat. În ceea ce priveşte adopţiile, aşa cum prezintă situaţia Ambasada Norvegiei, în mod normal, părinţii de plasament nu îşi adoptă copiii pe care îi au în plasament. "Adopţia reprezintă o măsură foarte radicală, care presupune ruperea tuturor relaţiilor legale dintre părinţi şi copii. Acest lucru are loc în foarte puţine cazuri. Condiţii stricte trebuie îndeplinite pentru a adopta un copil împotriva voinţei părinţilor. Serviciul de protecţie a copilului, în mod normal, nu va demara procedurile de aprobare a adopţiei împotriva voinţei părinţilor, în cazurile în care corelarea cu legea imigraţiei nu este clară sau în cazurile în care este clar că părinţii şi copilul nu au rezidenţă permanentă în Norvegia", afirmă sursa citată.
Potrivit comunicatului, serviciul norvegian de protecţie a copilului se aplică tuturor copiilor din această ţară, indiferent de istoric, naţionalitate şi stadiul de rezidenţă, iar interesul superior al copilului reprezintă principala preocupare în activitatea acestui serviciu de protecţie. Sursa citată precizează că în această ţară Ministerul Copiilor, Egalităţii şi Incluziunii Sociale este responsabil de politica generală de protecţie a copilului, iar serviciul local de protecţie a copilului din cadrul municipalităţilor se ocupă de cazurile de protecţie a copilului. Potrivit ambasadei, ministerul nu are nicio autoritate de a interveni sau de a da indicaţii serviciilor de protecţie a copilului în cazuri individuale. "Autorităţile norvegiene au obligaţia statutară de a păstra confidenţialitatea asupra informaţiilor privitoare la cazurile individuale de protecţie a copilului, pentru a asigura dreptul la viaţă privată atât în cazul copiilor, cât şi al părinţilor. Din acest motiv, nici autorităţile de protecţia copilului, nici autorităţile centrale norvegiene nu pot comenta asupra detaliilor din cazurile individuale de protecţie a copilului", punctează comunicatul ambasadei.
Precizarea vine în contextul scandalului Bodnariu, în care o familie de romani acuză autorităţile norvegiene că le-au luat în mod abuziv cei cinci copii.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.