Chişinău: Criza politică rezistă
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, a respins ieri propunerea de a-l desemna pe controversatul om de afaceri Vladimir Plahotniuc pentru funcţia de prim-ministru, informează Unimedia. Nicolae Timofti a argumentat că Vladimir Plahotniuc nu întruneşte criteriile de integritate necesare pentru această funcţie. Şeful statului a amintit de Hotărârea Curţii Constituţionale din 22 aprilie 2013, care stipulează clar că persoanele asupra cărora planează dubii de integritate nu pot ocupa funcţii de conducere în stat. "Preşedintele Timofti îşi motivează decizia prin prevederi ale Constituţiei Republicii Moldova şi prin hotărâri ale Curţii Constituţionale, care a statuat pe data de 22 aprilie 2013 că «orice mandat politic trebuie să se bazeze pe standarde ridicate în materie de integritate» şi «este contrară principiilor statului de drept numirea în funcţii de conducere a persoanelor asupra cărora planează dubii de integritate»", precizează un comunicat oficial. Preşedintele Nicolae Timofti a cerut majorităţii parlamentare să propună un alt candidat la funcţia de prim-ministru până pe 14 ianuarie la ora 12.00. Oligarhul Vladimir Plahotniuc a fost propus pentru funcţia de prim-ministru de Partidul Democrat (PDM).
Liberalii s-au împăcat cu democraţii
Nicolae Timofti a avut ieri consultări cu reprezentanţii majorităţii parlamentare, constituite recent şi care numără 56 de deputaţi. La consultări au participat Marian Lupu, Andrian Candu şi Dumitru Diacov ca reprezentanţi ai PDM, precum şi Mihai Ghimpu, Corina Fusu şi Valeriu Munteanu din partea Partidului Liberal (PL). În cursul acestor consultări, preşedintelui Timofti i-a fost prezentată o declaraţie semnată de un număr de 55 de deputaţi în susţinerea candidaturii lui Vlad Plahotniuc.
Termenul limită pentru învestirea unui nou guvern este 29 ianuarie, când se împlinesc trei luni de la demiterea cabinetului condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ, printr-o moţiune de cenzură iniţiată de socialişti şi comunişti şi votată şi de democraţii ce făceau parte din coaliţia guvernamentală proeuropeană. În cazul în care eşecul se repetă, şeful statului este obligat să decidă dizolvarea legislativului şi să convoace alegeri anticipate.
