Național

”Prostituţia” universitarilor, anchetată de DNA

Ziarul de Vrancea
12 ian 2016 421 vizualizări
DNA a deschis dosar penal în cazul cărţilor scrise de către deţinuţi şi face verificări privind favorizarea făptuitorului, fiind vizaţi profesori universitari care au validat lucrările, reprezentanţii editurilor şi funcţionari ai Administraţiei Penitenciarelor n ministrul Justiţiei cere abrogarea articolului în cauză

Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) s-au sesizat din oficiu cu privire la suspiciune săvârşirii infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în modalitatea ajutorului dat unor persoane condamnate pentru infracţiuni de corupţie, în scopul de a îngreuna executarea pedepselor aplicate de instanţele de judecată. "Potrivit procesului verbal de sesizare din oficiu întocmit de procurori, fapta ar fi fost săvârşită de mai multe persoane care au acţionat concertat în scopul de a crea aparenţa că sunt îndeplinite condiţiile legale pentru ca persoanele condamnate să fie liberate condiţionat. Dintr-o notă întocmită de Administraţia Naţională a Penitenciarelor, precum şi din datele existente în spaţiul public rezultă indicii că, în realitate, aceste condiţii nu erau îndeplinite în realitate, iar prin faptele săvârşite s-a urmărit exclusiv favorizarea persoanelor condamnate", arată DNA. Potrivit procurorilor, printre persoanele condamnate la pedepse cu închisoarea pentru infracţiuni de corupţie se regăsesc deţinuţi care au executat sau urmează să execute cu până la 300 de zile mai puţin decât stabilise instanţa de judecată, "exclusiv ca urmare a activităţii infracţionale care face obiectul sesizării din oficiu". Conform articolului 96 alineatul 1, litera f) din Legea 254/2013 privind executarea pedepselor, în cazul elaborării de lucrări ştiinţifice, se consideră 30 de zile executate pentru fiecare lucrare ştiinţifică. "Pentru a profita de această prevedere, s-ar fi creat un mecanism în care ar fi implicate cadre universitare, reprezentanţi ai unor edituri şi membri ai comisiilor din penitenciare, care au acţionat coroborat, astfel încât persoanele condamnate să apară ca autori de lucrări ştiinţifice, iar pedepsele aplicate de instanţe să se considere ca executate", susţin procurorii. Astfel, mai multe cadre universitare ar fi acordat recomandări formale prin care au atestat pretinsa relevanţă ştiinţifică a unor lucrări, exclusiv pe baza titlului acestora, fără a lua contact în vreun mod cu autorul lucrării şi fără a cunoaşte viziunea acestuia asupra temelor care urmau să fie abordate. De asemenea, alte cadre universitare ar fi acceptat să valideze valoarea unor lucrări şi să le includă în evidenţa unor conferinţe ştiinţifice internaţionale, în condiţiile în care activitatea de elaborare desfăşurată de autor durase câte o oră pentru fiecare comunicare. "Se observă că ar exista o discrepanţă între prestigiul presupus al unei asemenea manifestări şi implicarea reală a autorului, care a determinat ca fiecare oră de activitate să reducă durata pedepsei executate cu câte 30 de zile", potriv it DNA.

212 pagini, scrise în 6 ore şi 40 de minute

Totodată, ar fi existat persoane care au acceptat să elaboreze lucrări cu un aparent caracter ştiinţific şi care au fost asumate ulterior de persoanele condamnate, mai spus procurorii. "Lucrările pretins a fi fost realizate în penitenciar citează opere la care autorul nu a avut acces nici la bibliotecă, nici online, iar timpul dedicat elaborării lucrărilor este în mod obiectiv insuficient pentru un asemenea demers (de exemplu 12 ore pentru o lucrare de 180 de pagini ori 6 ore şi 40 de minute pentru elaborarea unei lucrări de 212 pagini). În aceste împrejurări, concluzia este că autorul real este o altă persoană", susţin procurorii. Mai mult, reprezentanţii unor edituri ar fi acceptat publicarea lucrărilor fără a se raporta în niciun fel la valoarea ştiinţifică acestora şi interesul pieţei de carte, în tiraje infime, care nu au fost puse în vânzare în circuitul comercial obişnuit. "Aceste împrejurări au dat naştere unui adevărat fenomen de natură să lipsească de conţinut deciziile instanţelor (în luna decembrie doar la Penitenciarul Rahova erau în curs de elaborare 46 de lucrări pretins ştiinţifice)", a mai arătat DNA.Potrivit datelor transmise de ANP, 188 de deţinuţi au scris şi publicat peste 400 de cărţi în ultimii doi ani.

Cum a ajuns Voicu la un pas de eliberare

Procurorii DNA au arătat, în şedinţa de judecată privind liberarea condiţionată a lui Cătălin Voicu de la Judecătoria Găeşti, că au observat, cu un oarecare amuzament, faptul că doi profesori universitari cu cunoştinţe în domenii diferite, recomandă cărţile acestuia folosind o exprimare stereotipă. Declaraţiile procurorului DNA de şedinţă se regăsesc în motivare deciziei prin care Judecătoria Găeşti a admis, în 27 noiembrie, cererea lui Voicu şi a dispus eliberarea condiţionată a fostului senator, care execută, din 2013, o pedeapsă de şapte ani de închisoare. Decizia nu este definitivă. Procurorul care a participat la proces a susţinut că cele 180 de zile scăzute din perioada de detenţie urmare a elaborării a şase lucrări ştiinţifice de Cătălin Voicu nu ar trebui acordate fostului demnitar pentru că acesta nu a dovedit caracterul ştiinţific al cărţilor. "Se observă astfel că fiecare lucrare este precedată de câte o recomandare însă nu a putut să nu observe cu un oarecare amuzament faptul că doi profesori universitari, cu cunoştinţe în domenii diferite, îşi exprimă acelaşi punct de vedere în sensul că petentul ar putea elabora acele lucrări folosind o exprimare stereotipă. Se presupune că acele două recomandări provin de la două persoane diferite care pot formula aprecieri la nivelul unui profesor universitar potrivit stilului propriu, iar această exprimare se regăseşte şi la (...) şi la (...)", susţine procurorul, potrivit motivării instanţei.

Prună vrea OUG de abrogare a articolului "problemă"

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a anunţat, ieri, că va propune Guvernului emiterea unei ordonanţe de urgenţă pentru abrogarea articolului din lege care prevede că deţinuţii care scriu lucrări ştiinţifice beneficiază de o reducere cu 30 de zile a pedepsei pentru fiecare carte. "Acum câteva zile am demarat o analiză plecată de la relatările din presă din 2015. Când am venit la Ministerul Justiţiei se discuta un regulament de punere în aplicare a Legii 254/2013 de punere în aplicare a pedepselor. Prevederile acestei legi au suscitat interesul dupa creşterea numărului lucrărilor", a declarat ministrul Justiţiei. "Am citit cifrele - din 2007 şi până în 2010 exista o lucrare pe an. Acum am primit un alt rând de cifre de la ANP, ceea ce înseamnă că nici eu, ca ministru al Justitiei, nu am cifrele corecte. În 2015, au fost 340 de lucrări", a afirmat Raluca Prună. Ministrul Justiţiei a mai spus că acest fenomen este "scăpat completamente de sub control" şi va propune Guvernului emiterea unei ordonanţe de urgenţă pentru abrogarea articolului din lege care prevede că deţinuţii care scriu lucrări ştiinţifice beneficiază de o reducere cu 30 de zile a pedepsei pentru fiecare carte.

Românii aruncă anual 50 milioane de baterii uzate

Fiecare baterie poluează un metru pătrat pentru 50 de ani
Românii aruncă la gunoi, anual, peste 50 de milioane de baterii şi acumulatori uzaţi, reprezentând aproximativ 1.150 tone deşeuri cu conţinut mare de metale grele, care ar trebui colectate separat şi reciclate, dat fiind că o singură baterie uzată poluează un metru pătrat de sol timp de 50 de ani, arată Asociaţia Sistemul Naţional de Reciclare a Bateriilor (SNRB). Începând cu data de 1 ianuarie 2016, ţinta de colectare a deşeurilor de baterii şi acumulatori portabili este de 45% din cantitatea de astfel de produse puse pe piaţă. Conform datelor statistice oficiale, la nivelul anului 2012, rata naţională medie de colectare pe baterii s-a situat undeva la circa 11%, iar rata de colectare pentru bateriile portabile uzate la 6,5%, adică mult sub obligaţiile europene. SNRB arată că o baterie uzată poate polua un metru pătrat de sol pe o perioadă de 50 de ani, astfel că, în contextul în care multe localităţi nu au încă acces la reţele de alimentare cu apă sau canalizare, efectele negative asupra sănătăţii omului sunt uriaşe.


Jumătate dintre familiile din România locuiesc în maxim două camere

Aproape jumătate dintre familiile din România locuiesc într-un spaţiu cu una sau două camere, iar 40% dintre acestea au trei membri, o treime dintre familii sunt formate din patru persoane, iar cele cu cinci sau şase membri reprezintă câte 20% din situaţii. În mediul urban, ponderea familiilor care trăiesc în maxim două camere ajunge la 57%, din totalul de 7,47 milioane de gospodării din România, potrivit unui studiu IRSOP realizat pentru BCR Banca pentru Locuinţe (BCR BpL). Studiul relevă că trăiesc în maximum două camere 40% din familiile cu 3 persoane, 32% din familiile cu 4 persoane, 20% din familiile cu 5 persoane şi 20% din familiile cu 6 persoane. Din totalul gospodăriilor, o treime nu au grup sanitar, chiar şi la oraşe (8,5%), iar tot atâtea nu sunt prevăzute cu baie/duş. Doar 15% dintre locuinţe sunt construite după anul 2000, iar în perioada 2000-2002 s-au construit 197.541 de locuinţe, cererea actuală fiind de un milion de locuinţe noi numai în mediul urban.

Patru europarlamentari români, nominalizaţi la MEP Awards 2016

Eurodeputaţii Monica Macovei, Cristian Buşoi, Claudia Ţapardel şi Laurenţiu Rebega au fost nominalizaţi, pe lista scurtă, la MEP Awards 2016, premii acordate anual de publicaţia The Parliament Magazine pentru realizări într-un anumit domeniu. Europarlamentarul independent Monica Macovei, membră a Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni, a fost nominalizată la categoria Afaceri Externe. Premiul acestei categorii va fi câştigat de eurodeputatul care a produs un impact major asupra dimensiunii relaţiilor politice ale UE. Liberalul Cristian Buşoi, membru al Grupul Partidului Popular European (PPE) a fost nominalizat la categoria Sănătate. Laurenţiu Rebega, eurodeputat independent şi vicepreşedinte al Grupului Europa Naţiunilor şi a Libertăţii, se află pe lista scurtă la categoria Agricultură, iar Claudia Ţapardel, membră a PSD şi a Grupului Alianţei Progresiste a Socialiştilor şi Democraţilor, a fost nominalizată la categoria Turism. În fiecare din cele 19 categorii a MEP Awards 2016 pe lista scurtă există trei europarlamentari nominalizaţi.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.