Republica Moldova: Un oligarh sau alegeri anticipate?
Liberalii din Republica Moldova par dispuşi să facă parte dintr-o majoritate cu foştii deputaţi comunişti, după ce şedinţa specială de luni a parlamentului de la Chişinău la care urma să fie supusă la vot echipa guvernamentală a premierului desemnat Ion Sturza nu a mai avut loc din lipsă de cvorum. ''Vom încerca să iniţiem din nou discuţii pentru a forma o majoritate parlamentară'', a declarat liderul Partidului Liberal, Mihai Ghimpu, potrivit Deutsche Welle. ''De această dată ne va reuşi. Vom încerca din nou — Partidul Liberal (PL), Partidul Democrat (PD) şi grupul Leancă (al fostului premier Iurie Leancă, n.red) — să iniţiem din nou discuţii pentru a forma o majoritate parlamentară. Orice guvern care se formează trebuie să aibă în perioada sa de activitate sprijinul unei majorităţi parlamentare'', a afirmat Mihai Ghimpu.
PL, PD şi grupul Leancă nu pot forma însă o majoritate pentru că dispun doar de 35 de parlamentari din cei 101 ai legislativului de la Chişinău, dar vicepreşedintele liberalilor, Dorin Chirtoacă, primar al Chişinăului, a lăsat să se înţeleagă că cei 14 deputaţi care au părăsit la 21 decembrie Partidul Comuniştilor pentru a forma platforma social-democratică "Pentru Moldova" ar putea face parte din această majoritate. ''Din majoritate ar putea face parte Partidul Liberal Democrat, Partidul Democrat, Partidul Liberal, pe care-l reprezint, grupul fostului premier Iurie Leancă şi nu este exclus să fie, dacă nu vor participa, cel puţin să susţină indirect, cei 14 foşti comunişti'', a afirmat Chirtoacă, citat de Agerpres. Anterior, Mihai Ghimpu a declarat că nu va face parte niciodată dintr-o majoritate împreună cu comuniştii sau cu ex-comuniştii.
Termenul limită: 29 ianuarie
Pe de altă parte, liderul democraţilor, Marian Lupu, a declarat că, până la 11 ianuarie, va fi formată o nouă majoritate parlamentară care va identifica un nou candidat la funcţia de premier: ''Ne angajăm într-un proces de negocieri şi rezultatul acestor negocieri va fi anunţat până luni, 11 ianuarie'', a declarat Lupu.
Potrivit Constituţiei Republicii Moldova, şeful statului urmează să poarte noi consultări cu fracţiunile parlamentare în vederea desemnării unui nou candidat pentru funcţia de premier. Dacă grupurile parlamentare nu cad de acord asupra unui candidat, preşedintele Nicolae Timofti are dreptul să desemneze un premier, aşa cum s-a întâmplat în cazul lui Ion Sturza.
În acelaşi timp, conform unei decizii recente a Curţii Constituţionale, dacă se formează o majoritate parlamentară şeful statului este obligat să accepte candidatul propus de aceasta.
În presă au apărut speculaţii, conform cărora Vlad Plahotniuc, un controversat om de afaceri şi finanţatorul Partidului Democrat, ar putea fi propus pentru funcţia de premier. Analistul politic de la Chişinău Oazu Nantoi, citat de RFI, consideră că un premier în persoana lui Plahotniuc ar fi un dezastru pentru Republica Moldova, iar uzurparea puterii în stat se va produce până la capăt.
Termenul limită pentru învestirea unui nou guvern este 29 ianuarie, când se împlinesc trei luni de la demiterea cabinetului condus de liberal-democratul Valeriu Streleţ, printr-o moţiune de cenzură iniţiată de socialişti şi comunişti şi votată şi de democraţii ce făceau parte din coaliţia guvernamentală proeuropeană. În cazul în care eşecul se repetă, şeful statului este obligat să decidă dizolvarea legislativului şi să convoace alegeri anticipate. În prezent, Republica Moldova are un guvern interimar condus de liberalul Gheorghe Brega.
