Cum (nu) ne apără scutul antirachetă de Rusia
Scutul antirachetă de la Deveselu este, începand de vineri, activ. Este vorba despre una dintre cele mai importante baze americane din Europa, concepută ca "sistem de apărare împotriva pericolelor din afara Europei", după cum a declarat Hans Klemm, ambasadorul SUA la Bucureşti, prezent la evenimentul festiv de lansare a capabilităţii militare. El a precizat că scutul "nu este îndreptat împotriva Rusiei". Ministrul Afacerilor Externe, Lazăr Comănescu, a declarat, în cadrul unui eveniment special organizat de MAE, că finalizarea scutului a presupus un efort instituţional complex.
Din perspectiva României, participarea la sistemul antirachetă reprezintă un angajament strategic, susţinut de întreaga clasă politică şi de opinia publică, a afirmat Comănescu, subliniind că este un moment de maximă importanţă pentru România, SUA şi NATO. Ministrul Afacerilor Externe a adăugat că scutul de la Deveselul este o dovadă de consolidare a parteneriatului strategic România-SUA, parteneriat pe care autorităţile române îl doresc extins şi în alte domenii, mai ales cel economic.
Comănescu a reafirmat "caracterul exclusiv defensiv al scutului antirachetă", precizând că acesta nu este îndreptat împotriva Federaţiei Ruse şi va fi utilizat doar în scopuri defensive, în faţa ameninţărilor din afara continentului. Comănescu a mai precizat că, în perspectivă, facilitatea antirachetă de la baza militară Deveselu va fi integrată în capabilitatea NATO de apărare împotriva rachetelor balistice, până la summit-ul aliaţilor de anul viitor, din Polonia.
La evenimentul de la sediul MAE au mai participat ministrul Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, ambasadorul Statelor Unite ale Americii în România, Hans Klemm, directorul Agenţiei, pentru Apărarea Antirachetă a SUA, viceamiralul James D. Syring şi asistentul Secretarului General al NATO, Patrick Auroy.
Interceptează rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune
Potrivit unor oficiali militari americani, capabilitatea tehnică a bazei include un radar puternic, interceptori de rachete şi echipament de comunicaţii.
Comandanţii militari vor declara baza Aegis Ashore de la Deveselu operaţională la începutul lui 2016, după ce va fi integrată în sistemul de apărare împotriva rachetelor balistice al NATO.
În urmă cu o săptămană, viceamiralul James Syring, a anunţat testarea interceptorilor de tip Standard Missile-3 (SM-3). "Testul de astăzi a demonstrat că aceeaşi capabilitate Aegis Ballistic Missile Defense, folosită pe mare şi operaţională de ani de zile, va fi în curand operaţională pe uscat în cadrul Fazei a 2-a a Abordării europene adaptabile în faze (EPAA) în România", a declarat Syring. Modulul IB SM-3 distruge rachete balistice prin impact, la o viteză extrem de mare. Programul EPAA include mobilizarea unor nave dotate cu sistemul de interceptare a rachetelor ballistice Aegis în Mediterană şi interceptorul Aegis adaptat pentru uscat în România şi Polonia. Sistemul Aegis are rolul de a intercepta rachete cu rază scurtă şi medie de acţiune. În prezent, există cel puţin 24 de sisteme Aegis instalate pe nave militare americane, majoritatea patruland în Oceanul Pacific.
Cum funcţionează sistemul?
La detectarea unei rachete ostile de către radarele fixe sau mobile, bazele sau navele militare lansează interceptorii tereştri care vor avea ca ţintă racheta inamică. Unul dintre obiectivele SUA este ca timpul de la detectare şi pană la impact să ajungă să fie cat mai mic în viitorul apropiat, dorindu-se distrugerea rahetelor ostile cat mai curand după ce acestea au decolat.
Standard Missile 3 (SM-3) reprezintă un sistem antirachetă naval, utilizat de către Forţele Navale ale Statelor Unite pentru a intercepta rachetele avioanelor, navelor, cele de croazieră şi cele intercontinentale, ca parte a Sistemului de Apărare Antirachetă Aegis. Intercepoarele SM-3 sunt produse de Raytheon, au o lungime de 6.55 metri şi un diametru de 0,34 metri. Interceptorii instalaţi la Deveselu nu au încărcătură explozivă şi nu sunt purtători ai unor încărcături periculoase (nucleare, biologice sau chimice). Ei sunt proiectaţi să distrugă rachetele ostile prin forţa impactului (forţa cinetică). Racheta are o autonomie de 500 de km şi o viteză maximă de 9,600 km/h.
Baza de la Deveselu va funcţiona sub autoritatea Comandamentului Forţelor Întrunite de la Napoli.
Cheltuielile pentru realizarea sistemului au fost suportate de către SUA, România punand la dispoziţie doar terenul pentru interceptori. Costurile legate de amplasarea sistemului antirachetă în fosta baza aeriană de la Deveselu se ridică la 400 de milioane de dolari, la care se adaugă 20 de milioane de dolari anual pentru funcţionarea sistemului, după cum anunţa în 2011 un oficial american.
Rusia: Putem pătrunde scutul
Rachetele ruseşti au capacitatea de a pătrunde prin scutul pentru apărare antiaeriană construit de Statele Unite, a declarat în această săptă,ană comandantul Forţelor de rachete strategice ruseşti, colonel-generalul Serghei Karakaiev. Acesta a afirmat: "Estimările experţilor arată că, potrivit abilitaţilor sale de a analiza datele şi puterea de tragere, sistemul de apărare antirachetă american desfăşurat în acest moment nu este în măsură să reziste la o salvă masivă lansată de o unitate a forţelor de rachete strategice ruse".
