Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Cum să furi 136.000.000 euro

Ziarul de Vrancea
10 dec 2015 468 vizualizări
Omul de afaceri Remus Truică, jurnalistul Dan Andronic, avocatul Robert Mihăiţă Roşu, Marius Andrei Marcovici – fost consilier în Cabinetul Tăriceanu - şi Claudiu Lucian Mateescu au fost reţinuţi ieri de procurori într-un dosar privind restituiri ilegale

Potrivit anchetatorilor, începând cu luna noiembrie 2006, Remus Truică, Robert Mihăiţă Roşu şi alte persoane au constituit un grup infracţional care a avut ca scop dobândirea întregii averi revendicate nelegal de o persoană interesată, prin oferire de bani/bunuri persoanelor din cadrul autorităţilor/instituţiilor deţinătoare a acestor proprietăţi şi traficarea influenţei reale asupra funcţionarilor publici.
La acest grup infracţional au aderat în anul 2007 Dan Andronic şi Marius Marcovici, iar în 2011 şi Claudiu Mateescu. ”De la data constituirii, membrii grupului au fost permanent implicaţi în activitatea infracţională şi s-au informat reciproc, direct sau indirect, asupra evoluţiei şi realizării interesului urmărit prin faptele comise, stabilind de comun acord strategia de urmat şi găsind împreună soluţiile cele mai economice pentru grup”, arată DNA.
Rolul lui Remus Truică în cadrul grupului a fost ”esenţial, în sensul că persoana, reputaţia şi susţinerile acestuia au fost determinante în convingerea persoanei interesate pentru cumpărarea influenţei.
În acest context, începând cu anul 2006, Truică i-a promis cumpărătorului de influenţă că poate să îi recupereze averea revendicată nelegal, pretinzând că are relaţii în lumea politică şi în justiţie la cel mai înalt nivel (consilier al primului ministru, serviciile unei firme de avocatură de top, prin care influenţa poate ajunge chiar la instanţa supremă), cerând în schimb o parte considerabilă din această avere, atât pentru el cât şi pentru membrii grupului, între 50 - 80% din fiecare bun care va fi obţinut. Pentru realizarea scopului grupului, Remus Truică, ceilalţi membrii a grupului şi cumpărătorul de influenţă au ascuns natura ilicită a înţelegerii prin încheierea, în 1 noiembrie 2006, a unui contract de cesiune, cu privire la bunurile aflate în proceduri judiciare de restituire a proprietăţii.
Prin această activitate infracţională s-a cauzat un prejudiciu statului de 135.874.800 de euro (echivalent a 500.399.713 lei), sumă care reprezintă, totodată, folos necuvenit pentru cumpărătorul de influenţă, Remus Truică şi asociaţii acestuia în grupul infracţional.

Năstase, audiat de procurori în dosarul Mineriadei

Fostul premier Adrian Năstase, care în iunie 1990 era secretar cu relaţiile externe ale Frontului Salvării Naţionale, a fost audiat ieri timp de aproximativ trei ore la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (PICCJ), în dosarul Mineriadei, în care au fost puşi sub acuzare Ion Iliescu, Virgil Măgureanu, Cico Dumitrescu, Miron Cozma şi Cazimir Ionescu, pentru infracţiuni contra umanităţii. "La vremea respectivă, eu eram secretar cu relaţiile externe ale FSN şi purtător de cuvânt, ministru am devenit după două săptămâni, în momentul în care s-a format, în baza alegerilor din 20 mai (1990, n.r.), noul Guvern. Sigur, întâlnirea (de la PICCJ, n.r.) s-a derulat absolut normal. O declaraţie de martor, amintind unele dintre lucrurile pe care eu le ştiam, poate erau deja cunoscute, în legătură cu funcţionarea partidului la acel moment, al FSN. Sigur, foarte multe lucruri nu am putut să spun, poate, pe unele chestiuni de detaliu. Eu nu participam la luarea deciziilor în acea perioadă. Au fost întrebări, numeroase întrebări. Sunt avocaţi din partea suspecţilor în dosar, unii dintre ei au dorit să adauge sau să obţină anumite clarificări. Ce am putut eu să ajut, în această chestiune, sigur că mi-am propus să fac acest lucru şi sper că l-am făcut într-un mod convenabil", a spus Năstase, la ieşirea de la Parchetul instanţei supreme. Întrebat dacă a dat şi informaţii în legătură cu persoanele care au luat decizia de reprimarea violentă a manifestaţiei din Piaţa Universităţii, în iunie 1990, Adrian Năstase a răspuns: "Aceasta este o întrebate centrală în acest dosar. Eu, din păcate sau din fericire, nu eram în postura de a participa la luarea unor eventuale decizii de acest gen". Năstase a adăugat că nu are cum să comenteze, ca martor în dosar, despre stabilirea vinovaţilor pentru ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani, însă părerea sa este că cele întâmplate trebuie analizate în contextul de atunci, când era un moment de început, cu nemulţumiri de toate felurile.

Oficial maghiar: Românii să stabilească dacă la Târgu Secuiesc a fost un "caz inventat piesă cu piesă"

Anchetatorilor români le revine sarcina să stabilească dacă atentatul cu bombă dejucat de Ziua Naţională a României a reprezentat o "ameninţare reală" sau a fost un "caz inventat piesă cu piesă", a declarat preşedintele Comisiei pentru Securitate Naţională din cadrul Parlamentului ungar.
Zsolt Molnar se referea la cazul lui Beke Istvan Attila care, potrivit autorităţilor române, voia să realizeze un dispozitiv exploziv care să poată fi acesat de la distanţă şi să îl amplaseze într-un coş de gunoi din centrul municipiului Târgu Secuiesc, aproape de traseul de deplasare al paradei militare de 1 decembrie, apoi să se spună că localitatea "a fost atacată de terorişti". Beke Istvan este acuzat de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi nerespectarea regimului materiilor explozive. Comisia ştie puţine lucruri despre acest caz, a precizat Molnar.

Ce au înţeles romanii din atentatele de la Paris

Peste 97% dintre români au auzit de producerea atentatelor din Franţa, iar 40,3% dintre respondenţi consideră că teroriştii au atacat Parisul din răzbunare, potrivit unui sondaj INSCOP transmis ieri Agerpres.
Un procent de 23,1% dintre români afirmă că ţara noastră ar putea fi vizată de atentate teroriste ale Statului Islamic în mică măsură, 13,6% în foarte mică măsură, 24,7% dintre subiecţi declară că România ar putea deveni o ţintă a teroriştilor nici în mare, nici în mică măsură, în timp ce 9,6% aleg varianta în foarte mare măsură, iar 22,2%, în mare măsură. Un procent de 6,9% dintre cei chestionaţi au ales varianta nu ştiu sau nu răspund.
Respondenţii au opinii împărţite atunci când vine vorba să identifice cauza pentru care ISIS a decis să producă atacurile din capitala Franţei sau să aprecieze dacă ţara noastră ar putea fi vizată de astfel de acţiuni din partea Statului Islamic, relevă cercetarea. 40,3% dintre cei chestionaţi au afirmat că atentatele din Paris au fost din răzbunare pentru atacurile asupra Statului Islamic, 27,6% afirmă că teroriştii vor să impună legea islamică în Europa, 11,1% consideră că tragicul incident s-a petrecut din cauza persecutării sau discriminării în Europa a persoanelor cu religie islamică, iar 9,4% identifică cauze vechi, istorice (statele din vestul Europei au avut de-a lungul timpului colonii în nordul Africii şi Orientul Mijlociu), arată autorii cercetării.  Totodată, peste 32% au spus că statele europene ar trebui să se comporte la fel ca şi până acum, în timp ce 24,6% au apreciat că ar trebui trimise trupe terestre în Siria şi Irak pentru a elimina ISIS. 24,3% consideră că statele arabe din regiune ar trebui să fie sprijinite pentru a se implica activ în combaterea Statului Islamic.
Barometrul a fost realizat de INSCOP Research la comanda "Adevărul" în perioada 26 noiembrie — 2 decembrie 2015.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.