Două oraşe dispar anual din Romania
România nu poate asigura menţinerea populaţiei la 19 milioane de locuitori într-un orizont de timp, având în vedere că prin reducerea populaţiei rezidente dispar anual cam două oraşe de nivel mic, a declarat, ieri, preşedintele Institutului Naţional de Stastică, Tudorel Andrei. Preşedintele INS a declarat, la lansarea Anuarului Demografic al României, că, dacă din 1990 reducerea populaţiei s-a făcut prin migraţie externă, din 2013 acest lucru s-a schimbat, începând să se reducă populaţia rezidentă a ţării.
Astfel, numai în anul 2014 populaţia a scăzut cu 80.000 de oameni, cărora li se adăugă şi alţi 40.000 de cetăţeni care au migrat. El a apreciat că un număr atât de mare de persoane echivalează cu dispariţia a două oraşe de nivel mic în fiecare an. Andrei a spus că reducerea populaţiei este influenţată de numărul mare al deceselor, dar şi de scăderea ratei natalităţii. El a precizat că rata brută de reproducere a înregistrat o stagnare în ultimii 20 de ani, însă acum a început să scadă, astfel încât, în locul unei medii de 2,1 copii născuţi de o femeie, România este departe, înregistrând în 2014 o rată de 1,3 copii la o femeie. Preşedintele INS a spus că nu crede că rata natalităţii poate fi crescută în prezent, astfel încât singura rezervă ar putea fi reducerea mortalităţii.
Potrivit sursei citate, din 1990 România are acelaşi comportament privind natalitatea pe care îl avea în 1961, respectiv se nasc din ce în ce mai puţini copii, iar după 1990 fenomenul de scădere a fost mai accelerat.
De asemenea, România are o pondere redusă a naşterilor la primul născut, existând mai degrabă o predilecţie la cuplurile cu mai mulţi copii. Din Anuarul Demografic al României a mai rezultat şi o creştere a vârstei mamei la prima naştere, media fiind, în 2014, de 26,7 ani, faţă de 22 de ani în 1987. Pe de altă parte, Tudore Andrei a subliniat că România încă înregistrează naşteri la mame foarte tinere, în raport cu Uniunea Europeană.
Aproape un roman din şase are peste 65 de ani
Preşedintele INS a mai spus că cea mai redusă populaţie a ţării a fost înregistrată în anul 1930, când erau 14.100.000 de locuitori, iar vârful a fost în 1990, când România a înregistrat 23.200.000 de locuitori. Acesta a mai arătat că populaţia rezidentă a României a scăzut de la 21.700.000, în 2002, la 19.900.000, în 2014. În urma analizării datelor statistice s-a constatat că începând cu anul 1985 populaţia României a devenit preponderent urbană.
În documentul lansat ieri de către INS se mai arată că evoluţia structurii populaţiei pe grupe mari de vârstă arată amploarea fenomenului de îmbătrânire demografică a populaţiei. Astfel, dacă în 1970 grupa de vârstă 65 de ani şi peste reprezenta 8,6% din totalul populaţiei, în 2014 această pondere este de aproape două ori mai mare (15,1%), în timp ce ponderea copiilor cu vârstă mai mică de 15 ani, care în 1970 depăşea un sfert din totalul populaţiei (25,9%), a scăzut semnificativ, la numai 14,9% în 2014.
Anuarul demografic al României mai arată de densitatea cea mai mare a populaţiei se regăseşte în judeţele care conţin polii de creştere economică, respectiv Iaşi, Constanţa, Ploieşti, Craiova, Timişoara, Cluj-Napoca, Braşov şi Bucureşti, aceştia reprezentând puncte de atracţie pentru forţa de muncă.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
