MOZAIC STIRI NATIONALE: Guvern: Nu avem o linie bugetară pentru construcţii de biserici
"Vă pot garanta că declaraţia premierului legată de alocarea pentru culte rămâne fermă, şi anume: în măsura posibilităţilor vom face asemenea alocări. Asta înseamnă că, în acest moment, alocări de construcţii special pe linie bugetară nu există. Avem toată deschiderea pentru asemenea alocări, dacă vom avea resurse, dacă există consens şi dacă există mai ales finanţarea pentru asemenea obiective, dar, în acest moment, nu avem o linie bugetară explicită pentru construcţii pentru biserici", a declarat Dan Suciu, întrebat dacă în proiectul de buget sunt alocări pentru culte. El a adăugat că, în privinţa cheltuielilor salariale pentru culte, în proiectul de buget sunt prevăzute creşterile de salarii.
Premierul Dacian Cioloş a avut duminică o convorbire telefonică cu Patriarhul Daniel şi l-a asigurat că Executivul va asigura finanţare pentru proiecte de investiţii importante şi că există tot sprijinul pentru a pune la dispoziţie resurse, în funcţie de posibilităţi, pentru lăcaşele de cult aflate în construcţie.
Dosar DNA cu nume grele şi un prejudiciu pe măsură
Dan Andronic, directorul general al cotidianului Evenimentul Zilei, a fost dus cu mandat la DNA Braşov, după ce au fost făcute percheziţii la locuinţa sa şi la o casă de vacanţă, într-un dosar privind retrocedări ilegale. În acelaşi dosar, procurorii DNA Braşov au făcut ieri percheziţii la casa omului de afaceri Remus Truică, de unde au fost ridicate mai multe documente. La finalul percheziţiilor, Remus Truică, pe numele căruia a fost emis un mandat de aducere, a fost luat de anchetatori şi dus la DNA Braşov pentru a da declaraţii. La DNA Braşov au fost aduşi, tot cu mandat, în acelaşi dosar, fostul consilier al lui Călin Popescu Tăriceanu, Marius Marcovici, şi omul de afaceri Claudiu Liviu Mateescu. Prinţul Paul şi soţia acestuia, prinţesa Lia, au fost citaţi şi ei să se prezinte la DNA Braşov pentru a da declaraţii în acest dosar. Aceştia nu au mai ajuns la audieri, întrucât prinţului Paul i s-a făcut rău pe drum şi a fost internat la Spitalul Judeţean de Urgenţă Ploieşti. Prinţesa Lia a spus că nu s-au făcut percheziţii la locuinţa lor pentru că nu sunt suspiciuni în cazul lor, ei fiind cei care au făcut sesizarea la DNA. Potrivit unor surse judiciare citate de hotnews.ro, prejudiciul statului în acest dosar ar ajunge la 136 milioane de euro.
Gruia Stoica, fratele şi tatăl său, trimişi în judecată de DIICOT
Omul de afaceri Gruia Stoica, proprietarul Grup Feroviar Român, fratele şi tatăl său au fost trimişi în judecată de DIICOT Iaşi pentru evaziune fiscală şi spălare de bani în dosarul privind privatizarea firmei Transbordare Vagoane Marfă, prejudiciul adus bugetului de stat fiind de 8,8 milioane lei.
Astfel, procurorii i-au trimis în judecată pe Gruia Stoica, Vasile Didilă (fratele din partea mamei al lui Gruia Stoica) şi Vasile Răducan (tatăl lui Gruia Stoica), pentru constituire a unui grup infracţional organizat, evaziune fiscală şi spălare de bani. Potrivit DIICOT Iaşi, în anul 2003, SC GFR SA a preluat SC Transbordare Vagoane Marfă CFR-TVM SA Iaşi de la societatea CFR Marfă SA, contractul de vânzare-cumpărare a acţiunilor fiind semnat de Vasile Didilă, preşedintele Consiliului de Administraţie al companiei GFR SA. "În perioada 2003-2005, inculpaţii Stoica Gruia, Didilă Vasile şi Răducan Vasile, bazându-se pe relaţia de rudenie şi încredere reciprocă, au constituit un grup infracţional organizat în scopul săvârşirii infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani elaborând un plan prin care să diminueze baza impozabilă a SC GFR SA şi SC GFR-TVM SA, în scopul prejudicierii bugetului de stat, după care să ruleze mai multe sume de bani prin conturile bancare, astfel încât să creeze o aparenţă de legalitate a circuitelor comerciale fictive concepute şi apoi să readucă sumele de bani folosite înapoi în conturile SC GFR SA", arată DIICOT.
În luna martie a acestui an, omul de afaceri Gruia Stoica a fost condamnat la patru ani de închisoare pentru cumpărare de influenţă. Sentinţa a fost atacată cu recurs la ICCJ, unde este programat un termen în 12 ianuarie.
Cristiana Anghel vrea ca incompatibilii să ocupe funcţii publice
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) reiterează că cele două propuneri legislative de modificare a Legii nr. 176/2010, adoptate tacit de Camera Deputaţilor şi aflate în dezbatere la Senat, permit celor sancţionaţi pentru incompatibilitate sau conflict de interese ocuparea de funcţii publice.
ANI susţine că cele două propuneri legislative urmăresc eliminarea sancţiunilor ce decurg din încălcarea regimului conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor în aşa fel încât persoana în cauză să nu mai poată ocupa aceeaşi funcţie eligibilă care a generat starea de incompatibilitate ori conflictul de interese, dar să poată ocupa orice altă funcţie aleasă ori numită. În propunerea senatoarei PLC Cristiana Anghel se prevede că: "Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie care a generat starea de incopatibilitate ori existenţa conflictului de interese pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului". În cealaltă propunere, semnată de nouă deputaţi şi senatori de la PSD, UDMR şi Minorităţi, se prevede, în mod similar, că, dacă persoana incompatibilă sau în conflict de interese a ocupat funcţia de primar, viceprimar, consilier local, preşedinte, vicepreşedinte sau membru de consiliu judeţean, deputat, senator sau parlamentar european, nu mai poate ocupa aceste funcţii timp de trei ani de la încetarea mandatului.
Potrivit ANI, "prin aceste propuneri se instituie posibilitatea rotirii în funcţiile publice", pentru că, "spre exemplu, un primar care a încălcat regimul conflictelor de interese sau al incompatibilităţilor, în exercitarea mandatului de ales local, ar putea candida pentru un mandat de membru al Parlamentului".
Cand parlamentarii fac justiţie: Oltean, după gratii, Teodorescu, în libertate
Deputaţii au aprobat, ieri, solicitarea DNA de încuviinţare a arestării preventive a deputatului PNL Ioan Oltean, acuzat de corupţie în dosarul despăgubirilor ANRP. Potrivit rezultatului oficial prezentat în plenul Camerei Deputaţilor, din totatul de 298 de voturi exprimate, 186 de deputaţi s-au pronunţat "pentru" solicitarea DNA, iar 111 "împotrivă", iar un vot a fost anulat. Ridicarea imunităţii parlamentare se decide cu votul majorităţii celor prezenţi, în condiţiile de cvorum. Din totatul de 382 de deputaţi, la începutul votului, şi-au înregistrat prezenţa 318 parlamentari.
În schimb, anchetat în acelaşi dosar, deputatul PNL Cătălin Teodorescu nu va putea fi arestat preventiv pentru că nu s-a întrunit numărul necesar de voturi pentru aprobarea solicitării DNA. Astfel, 153 de deputaţi au votat "pentru" solicitarea DNA, 110 "împotrivă". Potrivit calculelor membrilor din comisie erau necesare 157 de voturi pentru ca solicitarea DNA de încuviinţare a arestării preventive să fie aprobată.
Este a doua oară când deputatul Cătălin Teodorescu este "salvat" de colegii săi.
Un roman din 40 dă vina pe victime pentru tragedia din Colectiv
Un procent de 99% dintre români afirmă că a auzit de tragedia produsă la clubul Colectiv din Capitală, iar cei mai mulţi dintre cei chestionaţi cred că patronii sunt principalii vinovaţi, relevă un sondaj INSCOP, remis, ieri, Agerpres. Potrivit cercetării, doar 0,8% dintre cei chestionaţi declară că nu au auzit de incendiul de la Colectiv. De asemenea, 34% dintre români îi consideră drept principali vinovaţi pe patronii localului, 23,8% au indicat firma care a organizat concertul şi efectele pirotehnice, 20,1% — autorităţile locale (Primăria sectorului 4 etc.), 14,8% — autorităţile centrale (Guvern, Ministerul de Interne, ISU etc.). În schimb, 2,3% dintre cei chestionaţi consideră că vina pentru cele întâmplate aparţine tinerilor care au mers la concert. 5,1% au declarat că nu ştiu sau nu au răspuns la întrebare.
Sondajul a fost realizat de INSCOP Research la comanda Adevărul, în perioada 26 noiembrie-2 decembrie.
