Cum ar reacţiona romanii în cazul unui atac terorist
Potrivit studiului realizat recent de Centrul pentru Studiul Democraţiei (CSD) al UBB din Cluj-Napoca, intitulat "Cum poate România să prevină ameninţările teroriste?", ţara a fost ferită până acum de atacuri teroriste pe teritoriul său, "însă nu există garanţii că această situaţie favorabilă va persista". "Statul trebuie să profite de acest context favorabil pentru a pune la punct un cadru legislativ care să contribuie la scăderea riscurilor pe termen lung, printr-un proces care să permită reconstruirea unor punţi de comunicare între instituţiile din domeniu şi societatea civilă şi reclădirea încrederii populaţiei în instituţiile fundamentale ale democraţiei. Efectele unor atacuri în România ar putea să fie substanţiale din cauza problemelor de funcţionare a democraţiei, reflectate într-un nivel scăzut al încrederii în instituţii, iar măsurile adoptate ar trebui să ţină cont prioritar de acest tip de vulnerabilitate. Analizele atacurilor transnaţionale din ultimii ani au arătat că acestea sunt mai probabile atunci când există un potenţial ridicat de destabilizare socială", se arată în document.
Autorii studiului au susţinut că atacurile teroriste recente din Franţa au găsit România în plină criză politică, coroborată cu o discuţie pe teme de securitate generată de tragedia din Colectiv, iar odată cu protestele care au urmat în urma incendiului din Capitală, "s-a manifestat un nou simptom al unei probleme care sapă la temelia democraţiei româneşti de mai mult timp: criza de încredere în instituţii ale statului român". "Pe lângă faptul că protestele au contribuit la demisia Guvernului Ponta şi au declanşat procesul care a dus la învestirea Guvernului Cioloş, mesajul lansat din stradă a fost receptat şi transpus în discursul public de preşedintele Iohannis şi de noul prim-ministru: există o criză majoră de încredere a cetăţenilor în instituţii fundamentale ale statului român, iar aceste instituţii şi liderii lor trebuie să acţioneze în sensul recâştigării acesteia. Iar lipsa de încredere în instituţii duce la următoarea întrebare: dacă statul român nu este capabil să prevină sau să răspundă în mod adecvat unor pericole convenţionale, precum incendiile, este el capabil să protejeze populaţia în cazul unor ameninţări teroriste?", s-au întrebat autorii studiului.
Depolitizarea instituţiilor de control ale serviciilor secrete
Ei au propus patru categorii de măsuri care vizează reducerea şanselor de a avea atacuri şi limitarea efectelor negative, prima fiind creşterea transparenţei instituţiilor cu atribuţii de securitate naţională, şi au menţionat că este important ca schimbările de legislaţie cu implicaţii asupra securităţii naţionale să aibă loc în condiţii ridicate de transparenţă. "Un grad ridicat de transparenţă a instituţiilor publice este o condiţie necesară pentru o bună eficienţă, iar instituţiile cu atribuţii de securitate nu fac excepţie. Dimpotrivă, în cazul lor, transparenţa ar conduce la o utilizare mai bună a resurselor şi ar preîntâmpina corupţia şi derapajele nedemocratice. În plus, ar facilita cooperare din partea cetăţenilor. O componentă importantă a reactualizării cadrului legislativ privind siguranţa naţională trebuie să aibă în vedere controlul civil asupra serviciilor secrete. În orice democraţie consolidată sunt necesare deopotrivă existenţa unor servicii secrete suficient de puternice şi dotate cu resursele umane, financiare şi tehnice necesare pentru îndeplinirea misiunilor, dar şi existenţa unor mecanisme de control din partea societăţii, care să prevină abuzurile şi lipsa de transparenţă în activitatea serviciilor", se subliniază în studiul UBB.
Reprezentanţii UBB au arătat că un control parlamentar prin intermediul unor comisii de specialitate reprezintă mecanismul de control cel mai des întâlnit în rândul democraţiilor, inclusiv la nivelul UE, dar România se distinge prin prisma faptului că activitatea de control este exercitată de comisii formate exclusiv din membri ai Parlamentului, "în care, adeseori, se regăsesc foşti angajaţi SRI sau absolvenţi ai unor studii în cadrul SRI, pe când în alte democraţii există implicare şi din afara Parlamentului". "Astfel, accesul unui număr mare de politicieni la informaţii secrete creşte riscul de a folosi aceste informaţii pentru atingerea unor scopuri politice. În acelaşi timp, implicarea tuturor forţelor politice din Parlament şi sporirea rolului opoziţiei în activitatea de control, precum şi implicarea unor experţi apolitici în proces reduce riscul de scurgeri de informaţii şi folosirea abuzivă a informaţiilor", au arătat autorii studiului.
Mai multă reprezentare, mai puţină radicalizare
De asemenea, autorii studiului consideră că sunt necesare măsuri de îmbunătăţire a mecanismelor de reprezentare politică a cetăţenilor "pentru a reduce şansele de radicalizare ale unor categorii de cetăţeni şi pentru a creşte gradul de încredere în instituţiile politice cu atribuţii privind siguranţa naţională". Conform autorilor studiului, cazul atentatului eşuat de la Târgu Secuiesc şi manifestările de solidarizare cu persoana acuzată ilustrează faptul că există în continuare un potenţial de radicalizare pe fondul frustrărilor acumulate în comunitatea maghiară. O ultimă recomandare făcută de autorii studiului UBB se referă la faptul că România trebuie să fie parte a efortului internaţional de remediere a surselor prime ale terorismului, fiind important ca ţara să continue să îşi satisfacă angajamentele internaţionale în spiritul loialităţii şi al prudenţei.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
