MOZAIC STIRI NATIONALE: Ziua Naţională, sub semnul Unirii cu Moldova
Preşedintele Republicii Moldova, Nicolae Timofti, i-a transmis felicitări omologului său român, Klaus Iohannis, cu ocazia Zilei Naţionale, subliniind că 1 Decembrie este prilej de sărbătoare în cele "două state româneşti".
"Stimate domnule Preşedinte Klaus Iohannis, am onoarea şi plăcerea să vă adresez felicitări din toată inima, cu titlu personal şi din numele poporului Republicii Moldova, cu prilejul Zilei Naţionale a României. Este o sărbătoare pentru toţi românii, inclusiv pentru cei din partea stângă a râului Prut. La 1 decembrie 1918, Basarabia se afla deja în componenţa României, prin votul istoric al Sfatului Ţării de la 27 martie 1918, ceea ce constituie pentru noi, urmaşii marilor noştri înaintaşi, un adevărat motiv de mândrie", a transmis Nicolae Timofti într-un mesaj postat pe Facebook.
"Cu multă satisfacţie, constat că în prezent raporturile politice, economice şi interumane dintre cele două state româneşti sunt în ascensiune. Apreciem înalt eforturile pe care le depune România şi dumneavoastră personal pentru avansarea Republicii Moldova pe drumul european, precum şi pentru modernizarea instituţiilor noastre publice prin intermediul proiectelor sprijinite financiar de către autorităţile de la Bucureşti", a adăugat Timofti.
Dâncu: Vrem un proiect care să unească Româniile
Vicepremierul Vasile Dâncu a declarat, la Alba Iulia, la manifestările de Ziua Naţională, că noul Guvern îşi doreşte un proiect care ”ţine de pornirea dezvoltării sociale şi economice” a României şi care, ”alături de proiectul Unirii, să poată să unească Româniile, care deja sunt mai multe în lume”.
Vasile Dâncu a spus că urmează un an important pentru România, un an în care se va încerca ”repornirea motoarele României”. ”Eu vin des la Alba Iulia, de data asta nu am venit ca persoană fizică, să spunem aşa, ci am venit din partea Guvernului să transmit un mesaj de la premierul Dacian Cioloş. Cred că este un an important pentru România anul care vine, un an în care încercăm să repornim motoarele României. Am venit aici să transmit un mesaj de încredere, un mesaj pentru a reface ceea ce până acum n-am reuşit să facem”, a spus Dâncu. ”Încercăm ca anul acesta să adăugăm un nou proiect, un proiect care ţine de pornirea dezvoltării sociale şi economice a României, care, alături de proiectul Unirii, să poată să unească Româniile, care deja sunt mai multe în lume. Avem o Românie înăuntru, avem o Românie în jurul graniţelor şi avem şi o a treia Românie în afara ţării, în diaspora. Şi încercăm ca anul acesta să construim un proiect, un proiect integrat, un proiect care să fie continuat după aceea, după alegerile din 2016, de cei care vor fi aleşi în mod legitim ca să conducă România şi pentru asta le cerem oamenilor să-şi asume responsabilităţi, să accepte schimbarea, să accepte faptul că România are nevoie în acest moment de un suflu nou şi are nevoie de consens”, a mai spus Dâncu.
Comandamentul multinaţional al NATO din Bucureşti a fost activat
Ceremonia de activare a Comandamentului multinaţional NATO de divizie Sud-Est (HQ MND-SE) a avut loc, ieri, în prezenţa ministrului Apărării Naţionale, Mihnea Motoc, şi a şefului Statului Major General, generalul Nicolae Ciucă, fiind una dintre măsurile stabilite la summitul NATO din Ţara Galilor. "Înfiinţarea acestei structuri NATO de comandă-control face parte - alături de activarea, în luna septembrie, a Unităţii de Integrare a Forţelor NATO (NFIU-NATO Force Integration Unit) - din măsurile stabilite în Planul de acţiune al Alianţei pentru creşterea capacităţii operaţionale, adoptat la Summit-ul NATO din Ţara Galilor, din 2014", arată un comunicat al Ministerului Apărării Naţionale.
Potrivit MAPN, înfiinţarea acestui comandament aliat la Bucureşti, ca şi a Unităţii NATO de Integrare a Forţelor NATO, este o măsură concretă de asigurare a ţării noastre ca stat-membru al Organizaţiei Tratatului Atlanticului de Nord în contextul evoluţiei situaţiei de securitate din regiune.
La ceremonie a fost prezent locţiitorul comandantului Comandamentului Aliat Întrunit de la Napoli, generalul-locotenent Alain Parent. După desfăşurarea ceremoniei de activare, care a avut loc la Bucureşti, un detaşament al HQ MND-SE a defilat în cadrul Paradei Militare Naţionale din Piaţa Constituţiei
Televiziunile, obligate să difuzeze un minut de ştiinţă la ştiri
Posturile de radio şi televiziune ar putea fi obligate să introducă în jurnalele de ştiri un minut de informaţie ştiinţifică, potrivit unei iniţiative legislative semnate de 75 de parlamentari de la toate partidele. Aleşii argumentează că toate studiile arată că România se află pe primele locuri în Europa la capitolul analfabetism ştiinţific, 42% dintre români afirmând că Soarele se învârte în jurul Pământului şi 80% din populaţie neavând cunoştinţe ştiinţifice elementare.
"Furnizorii de servicii media audiovizuale cu acoperire naţională vor include zilnic, în principala emisiune de ştiri, informaţii ştiinţifice şi tehnologice pe durata a cel puţin un minut, cu excepţia zilelor în care evenimente de larg interes public ori transmisiunile în direct împiedică difuzarea respectivului jurnal de ştiri. Sunt exceptaţi de la această prevedere furnizorii de servicii media audiovizuale care nu oferă în programele lor jurnale de ştiri", prevede iniţiativa legislativă.
În expunerea de motive, semnată de Remus Cernea în numele grupului de iniţiatori, se arată că "şansele la dezvoltare economică, prosperitate şi creştere a nivelului de trai, de împlinire a principiilor şi valorilor democratice sunt direct legate de numărul de cetăţeni care au acces la cunoaşterea ştiinţifică".
O monitorizare din 2012, referitoare la gradul de alfabetizare ştiinţifică în rândul tinerilor de 15 ani, plasează România pe ultimele locuri alături de ţari precum Malaezia, Iordania, Tunisia şi Columbia.
