Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: "Cuminţenia Pământului", estimată iniţial la 30 de milioane de euro

Ziarul de Vrancea
29 oct 2015 445 vizualizări
Alexandru Bâldea, directorul şi acţionarul majoritar al Artmark, a declarat că sculptura "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, a fost estimată iniţial, în 2008, la 30 de milioane de euro, de expertul Henry Mavrodin, atestat de Ministerul Culturii şi desemnat de instanţă.

Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii (MC), a declarat, pe 19 octombrie, că negocierile între MC şi proprietarii sculpturii "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, continuă, iar suma de 20 de milioane de euro la care a fost estimată capodopera este "falsă şi absurdă". "Nu există o evaluare de 20 de milioane de euro a sculpturii lui Brâncuşi, pentru că evaluarea este de 30 de milioane de euro, aşadar superioară preţului la care proprietarii au pus în vânzare lucrarea prin Casa Artmark - la momentul la care statul a anunţat că îşi exercită dreptul de preempţiune şi doreşte să o achiziţioneze pentru Muzeul Naţional (Muzeul Naţional de Artă al României, n.r.)", a replicat Alexandru Bâldea.
În schimb, potrivit declaraţiilor lui Stanoevici din 19 octombrie, valoarea sculpturii este de 4 milioane de euro, conform evaluărilor a trei experţi contactaţi de comisia interministerială. "«Cuminţenia Pământului» este operă de cotitură în creaţia lui Brâncuşi, alături de «Sărut», ambele din 1907, fiind considerate pe plan internaţional primele sculpturi moderne din lume. Ele schimbă paradigma artei universale, ce evoluează dinspre antic-academist spre modern, prin ele. Este, de altminteri, considerată nu doar cea mai importantă sculptură de Brâncuşi din România, ci cea mai importantă operă de artă din România", răspunde directorul Casei Artmark.
"Aceeaşi sculptură este evalută de Muzeul Naţional (de Artă, n.r.), în fişa de conservare din anii '90, când valoarea lui Brâncuşi pe piaţa internaţională de artă era de trei ori mai mică decât azi, la 15 milioane de dolari. Cum ar putea fi azi, 25 de ani mai târziu, când tranzacţiile operelor lui Brâncuşi sunt la valoare dublă sau triplă, doar 4 milioane euro?", afirmă Bâldea.
În luna septembrie 2014, sculptura "Cuminţenia Pământului", de Constantin Brâncuşi, evaluată la 20 de milioane de euro şi făcând parte dintr-o colecţie bucureşteană privată, a fost pusă în vânzare, iar Ministerul Culturii a fost invitat să îşi exercite dreptul de preemţiune.
"Cuminţenia Pământului" este o operă cu un trecut încărcat, fiind cumpărată în 1911 de inginerul şi iubitorul de artă Gheorghe Romaşcu chiar de la artist. Lucrarea a fost confiscată abuziv, în 1957, de conducerea comunistă a Muzeului de Artă şi retrocedată după 51 de ani şi un proces îndelungat al familiei colecţionarului cu actualul Muzeu Naţional de Artă al României.
Cea mai importantă tranzacţie recentă a unei opere de Brâncuşi este adjudecarea, în 2009, la casa Christie's din Paris a sculpturii în lemn "Madame L. R.", pentru preţul de 26 de milioane de euro (fără comisioane şi taxe incluse).

Familia lui Bercea Mondial, condamnată pentru şantajarea lui Băsescu

Patru dintre cei cinci membri ai familiei lui Sandu Anghel judecaţi pentru şantajarea lui Mircea Băsescu au fost condamnaţi, ieri, la pedepse cu executare cuprinse între trei ani şi nouă luni de închisoare şi 12 ani şi 11 luni, totodată ei fiind obligaţi la plata de daune morale de 7.000 de euro.
Magistraţii Tribunalului Constanţa l-au condamnat pe Florin Anghel, fiul lui Bercea Mondial, la şapte ani şi opt luni de închisoare pentru şantaj, la care se adaugă o pedeapsă mai veche, de cinci ani şi trei luni de închisoare, primită de acesta în dosarul în care a fost condamnat şi Sandu Anghel, după ce şi-ar fi înjunghiat un nepot într-un bar din localitatea Drăgăneşti Olt. Astfel, Florin Anghel are de executat, în total, 12 ani şi 11 luni de închisoare.
De asemenea, Marius Constantin, ginerele lui Bercea Mondial, a fost condamnat la patru ani şi şase luni de închisoare cu executare, Fănica Anghel, soţia lui Bercea, la trei ani şi nouă luni de închisoare, iar Izaura Anghel, fiica lui Sandu Anghel, a primit patru ani şi cinci luni de închisoare.
În cazul lui Grinică Ion, fiul lui Sandu Anghel, care la data comiterii faptei era minor, instanţa a dispus o măsură neprivativă de liberate, de şase luni sub supraveghere.
Pe de altă parte, instanţa a respins ca nefondate restul pretenţiilor civile emise de Mircea Băsescu, avocatul acestuia cerând la ultimul termen daune morale de un milion de euro. Decizia Tribunalului Constanţa nu este definitivă şi poate fi atacată cu apel în termen de zece zile de la comunicare.

Gorghiu: Înţelegere categorică între Ponta şi Băsescu

Copreşedintele PNL Alina Gorghiu a declarat ieri că votul parlamentarilor privind încuviinţarea urmăririi penale şi a reţinerii Elenei Udrea, dar nu şi a arestării preventive a acesteia este urmare unei înţelegeri categorice între Victor Ponta, PSD, Udrea, Traian Băsescu (MP) şi Gabriel Oprea (UNPR).
"Rezultatul este unul care pe mine mă surprinde, suspectez şi eu ca şi mulţi alţii că rezultatul votului este urmarea unei înţelegeri categorice între Ponta, PSD, Udrea, Băsescu, Oprea. Indiferent de cine a fost condus PSD, să ştiţi că a avut acelaşi comportament şi aceleaşi metehne anti-justiţie şi pro-corupţie. Indiferent de variantă, PSD a apărat în Parlament în permanenţă interesele Elenei Udrea şi ieri la vot s-a văzut acest lucru, acesta fiind codul de conduită al PSD-ului", a spus Alina Gorghiu.
Întrebată cum comentează faptul că, potrivit unor surse politice, nu toţi parlamentarii PNL ar fi votat miercuri cu bilele la vedere, liderul PNL a afirmat că membrii partidului pe care îl conduce au avut un comportament corect şi nu a existat ''niciun fel de emoţie'' privind conduita acestora. Plenul Camerei Deputaţilor a admis, miercuri, cererea privind reţinerea şi a respins arestarea preventivă a deputatului Elena Udrea. Anterior, plenul Camerei Deputaţilor aprobase cererea DNA privind încuviinţarea începerii urmăririi penale a Elenei Udrea.

Un procuror care l-a salvat pe Ponta de un nou dosar penal, propus spre promovare

Cristian Lazăr, magistratul care a respins contestaţia la rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale în cazul de plagiat al lui Victor Ponta, este propus de ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, în funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică a Parchetului ICCJ.
Potrivit legii, procurorul şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie este numit de preşedintele României, la propunerea ministrului Justiţiei, cu avizul Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de zece ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.
Cristian Lazăr este magistratul care în 26 iunie 2013 a respins contestaţia la rezoluţia de neîncepere a urmăririi penale în dosarul de plagiat al premierului Victor Ponta. "Este evident că infracţiunea de plagiat nu există, iar rigoarea juridică ne determină să analizăm legalitatea şi temeinicia soluţiei prin raportarea de însuşire a calităţii de autor a unei opere, astfel cum aceasta este reglementată de art. 141 din legea nr.8 din 1996", se menţiona în rezoluţia procurorului Cristian Lazăr, citată de Gândul.
Conform sursei citate, procurorul Cristian Lazăr, care ocupa şi atunci cu delegaţie funcţia de procuror şef adjunct al Secţiei de urmărire penală şi criminalistică din Parchetul instanţei supreme, a motivat că nu se poate reţine acuzaţia de plagiat pentru că premierul a preluat doar texte de lege.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.