Raport SRI: A crescut riscul unui atac terorist în Romania
Profilul României ca posibilă ţintă a unor atacuri teroriste a înregistrat o "relativă creştere" în cursul anului 2014, arată SRI, în raportul depus în Parlament cu privire la activitatea Serviciului. Potrivit raportului de activitate al SRI pe anul 2014, riscurile teroriste la nivel naţional şi-au păstrat "cauzalitatea externă", fiind legate de prelungirea instabilităţii în Nordul Africii şi accentuarea violenţelor în regiunea Siria-Irak. În acest context, principala ameninţare a fost Statul Islamic, ca "pol al jihadismului global". "Ascensiunea organizaţiei teroriste Statul Islamic/Daesh a reprezentant principala mutaţie la nivel global, gruparea generând creşterea ameninţării teroriste explicite la adresa comunităţii internaţionale, şi în particular a statelor occidentale, prin capacitatea de a atrage afilierea altor grupări teroriste, autonomie financiară şi utilizarea intensă a mediului virtual ca vector de propagandă", atrage atenţia Serviciul Român de Informaţii.
În privinţa României, SRI susţine că, prin măsurile dispuse, a fost păstrat actualul nivel de alertă, însă profilul României ca posibilă ţintă a crescut, în mare parte din cauza apartenenţei ţării noastre la sistemul de alianţe politice şi militare internaţionale, susţinerea Coaliţiei împotriva grupării Statul Islamic/Daesh, dar şi situarea pe principalele rute de migraţie către occident. Toţi aceşti factori "au determinat o relativă creştere a profilului ţării noastre ca posibilă ţintă a unor atacuri", arată SRI.
S-a accentuat propaganga fundamentalistă
Mai mult, au fost analizate de către Serviciu şi riscurile provenite din accesarea rutelor de migraţie ilegală de către persoane cu istoric jihadist, SRI notând şi "preocupări pentru identificarea unor variante aparent legale pentru pătrunderea pe teritoriul naţional" a unor astfel de persoane, în perspectiva deplasării spre Occident. SRI atrage atenţia şi că s-a accentuat evident propaganda fundamentalistă, îndeosebi pe internet, "sub forma comentariilor anti-occidentale, anti-israeliene ori favorabile jihadului". Deşi comunitatea musulmană din România respinge astfel de atitudini, propaganda islamistă a avut ecou în special în rândul noilor convertiţi şi al rezidenţilor tineri proveniţi din ţări cu activitate teroristă. În general, SRI notează creşterea ameninţării teroriste generale la adresa Europei, însă în România acest lucru s-a văzut ca o "accentuare a riscurilor non-operaţionale, de propagandă fundamentalistă şi acţiuni de sprijin financiar şi logistic".
Au fost întreprinse măsuri de prevenire, în special descurajarea implicării în activităţi teroriste, neacordarea sau retragerea avizului ori înaintarea de propuneri pentru revocarea drepturilor prevăzute de legi speciale. SRI a făcut şi mai multe informări către organelor de cercetare şi urmărire penală, în special cu privire la părăsirea ilegală a teritoriului, migraţie ilegală, ameninţări cu dispozitive explozive improvizate şi deţinere de dispozitive explozive pirotehnice.
Vulnerabili la atacurile cibernetice
Pe de altă parte, potrivit raportului, nivelul de securitate cibernetică în România este insuficient pentru a răspunde atacurilor cibernetice de complexitate ridicată sau cu intenţii distructive. "Agresiunile cibernetice au continuat să se situeze la un nivel ridicat, fiind utilizate metode de atac adaptate permanent evoluţiilor tehnologice din domeniu şi vulnerabilităţilor identificate. Majoritatea agresiunilor nu au avut impact major asupra securităţii naţionale, însă unele atacuri au vizat compromiterea sistemelor informatice aparţinând unor instituţii publice sau entităţi private care gestionează informaţii de interes strategic", se arată în raportul SRI.
În decursul anului 2014, SRI a identificat atacuri cibernetice derulate de agresori statali care au vizat "compromiterea sistemelor informatice din cadrul unor instituţii din domeniile afaceri externe şi interne, apărare şi securitate naţională, economic, resurse energetice, cercetare şi mass-media, prin exfiltrarea de date şi informaţii confidenţiale". Serviciul menţionează că au fost 13 astfel de atacuri la adresa unor instituţii publice sau entităţi private din România şi state partenere/aliate investigate în cursul anului trecut.