Numărul studenţilor s-a înjumătăţit la nivel naţional
Ministrul Educaţiei, Sorin Cîmpeanu, a declarat, ieri, la Universitatea Politehnica, unde a participat la deschiderea anului universitar, că numărul de studenţi s-a înjumătăţit la nivel naţional. Ministrul a spus că 6 la sută din studenţii din România învaţă la Politehnica Bucureşti, unde 30 la sută dintre cadrele didactice titulare sunt tineri, în timp ce procentul la nivel naţional este 16 la sută, iar 93 la sută dintre cadrele didactice sunt doctori, ponderea lor la nivel naţional fiind de 80 la sută. Totodată, Universitatea Politehnica Bucureşti oferă celor 6 la sută din studenţii României care sunt înscrişi aici 12 la sută dintre locurile de cazare disponibile la universităţile din toată ţara, respectiv 13.000 de locuri, a mai spus Cîmpeanu.
Ministrul Sorin Cîmpeanu a spus că la începutul anului universitar trecut erau înamtriculaţi la nivel naţional 500.000 de studenţi români şi 24.000 de studenţi străini, apreciind că ponderea de 5 la sută a studenţillor străini este "mult sub potenţialul universităţilor româneşti". "Sunt ţări care au sisteme de învăţământ de aceeaşi calitate, şi în Europa de Est, unde numărul studenţilor străini depăşeşte 10 la sută", a spus ministrul.
Întrebat ce soluţii propune în condiţiile înjumătăţirii numărului de studenţi în România, Cîmpeanu a arătat că "fiecare universitate este datoare să-şi promoveze cât mai bine oferta educaţională, să facă eforturi pentru a asigura condiţii suficient de atractive studenţilor". El a mai spus că există un plan de acordare de credite pentru studii în valoare medie de 10.000 de euro, sume ce ar trebui returnate după şapte ani. În prezent, sunt disponibili 50 de milioane de euro pentru şapte ani, respectiv 7 milioane de euro pe an, ceea ce înseamnă că ar beneficia anual de credite 700 de studenţi.
UBB, singura instituţie românească între primele 600 de universităţi din lume
Universitatea "Babeş-Bolyai" (UBB) din Cluj-Napoca este singura instituţie de învăţământ românească aflată între primele 600 de universităţi din lume, conform unui top realizat de The Times Higher Education World University Rankings. Potrivit unui comunicat transmis joi de UBB Cluj-Napoca, Top 500^, mai include universităţile “Alexandru Ioan Cuza” Iaşi, Universitatea Bucureşti şi Universitatea de Vest Timişoara.
"Universitatea «Babeş-Bolyai» este singura instituţie de învăţământ superior din România situată în Top 500^ pe un loc cuprins în intervalul 501- 600 din grupul celor mai bune 800 de universităţi din întreaga lume. Acest clasament este cuprins în topul The Times Higher Education World University Rankings 2015-2016, din care mai fac parte, pe poziţiile 601-800, universităţile «Alexandru Ioan Cuza» Iaşi, Universitatea Bucureşti şi Universitatea de Vest Timişoara, în această ordine. Toate aceste patru instituţii sunt membre ale Consorţiului Universitaria”, se arată în comunicat.
Reprezentanţii UBB adaugă că acest clasament, The Times Higher Education World University Rankings 2015-2016, utilizează în analiză 13 criterii, cele mai importante fiind grupate în jurul a cinci indicatori principali: calitatea procesului de predare (mediul de învăţare), cercetare (numărul şi prestigiul publicaţiilor), citările (factorul de impact), perspectiva internaţională (personal, studenţi şi cercetare), relaţia cu mediul de afaceri (transferul de cunoştinţe). "Cu toate că, uneori, apar critici la adresa acestor clasamente, ele sunt, însă, până la urmă, singurele care pot oferi o imagine asupra locului şi rolului universităţilor în lume. Clasarea UBB în topul mondial al primelor 600 de universităţi, reprezintă un loc mai mult decât onorant, în acord cu eforturile pe care cadrele didactice şi studenţii le-au depus şi le depun în activitatea didactică, de studiu, respectiv cercetare. De asemenea, sunt convins că, în viitor, aceste eforturi vor duce la o clasare şi mai bună a universităţii noastre”, susţine, în comunicat, rectorul UBB, Ioan-Aurel Pop. Dintre universităţile comprehensive de prestigiu din Europa Central-Orientală se mai situează, în intervalul 501-600, Universitatea din Varşovia, în timp ce Universitatea Carolină din Praga, fondată în 1348, se află între locurile 401 şi 500. "Universităţile din Cracovia (Jagielonă), Belgrad, Ljubljana, Bratislava (Comenius) se plasează în intervalul 601-800, iar universităţile din Croaţia şi Bulgaria lipsesc din acest clasament. Toate universităţile din Ungaria sunt cuprinse în acelaşi interval (501-800) ca şi universităţile din România”, se mai arată în comunicatul UBB.
UBB Cluj-Napoca are 21 de facultăţi, fiind singura din România care are linii de studii în limbile română, maghiară şi germană.
Studenţii cu burse de studii la Medicină, obligaţi să muncească în România?
Studenţii de la Medicină care primesc burse de studiu ar putea semna un contract prin care se obligă să nu plece în străinătate pe perioada studiilor de licenţă şi de rezidenţiat, pentru a opri exodul medicilor, a declarat, ieri, ministrul Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu. El a spus, la deschiderea anului universitar de la Universitatea de Medicină şi Farmacie (UMF) "Carol Davila" din Bucureşti, că deja există discuţii cu UMF, dar şi cu Ministerul Educaţiei pentru a vedea dacă există posibilitatea opririi exodului personalului medical prin interzicerea plecării în străinătate pentru studenţii care beneficiază de burse de studiu din partea Guvernului. "Lucrăm cu UMF la un astfel de plan, dar nu este vorba despre cei cu burse de merit, ci doar despre studenţii care primesc burse de studiu. Trebuie să vedem în ce măsură este posibil pentru că dorinţele sunt unele, posibilităţile sunt altele", a afirmat Bănicioiu, precizând că trebuie ca o astfel de măsură să nu încalce directiva europeană privind dreptul la libera circulaţie.
Ministrul a explicat că acest lucru ar putea fi introdus prin modificarea unor acte normative deja existente asupra cărora se poate interveni prin hotărâri de guvern.
Lectorul Universităţii de Medicină şi Farmacie "Carol Davila", Ionel Sinescu, a spus că susţine un astfel de demers întrucât nu este benefic nici pentru statul român şi nici pentru societate faptul că studenţii pleacă în străinătate.
Sinescu a mai spus că dacă tinerii vor munci în România în timpul studiilor de licenţă, dar şi în timpul rezidenţiatului ar putea fi mai puţin interesaţi să plece apoi în străinătate. "Dacă profesezi 11 ani în România, atât cât durează studiile de licenţă şi rezidenţiatul, cred că e un motiv în plus să nu mai vrei să pleci după. Analizăm această posibilitate astfel încât să nu lezăm pe nimeni", a declarat Sinescu la deschiderea anului universitar.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Eurobarometru: 60% dintre europeni, interesaţi de alegerile pentru PE din iunie
De același autor
