MOZAIC STIRI NATIONALE: România şi Bulgaria "şantajează" Bruxelles-ul: imigranţi contra Schengen
Bulgaria şi România vor condiţiona adoptarea cotelor obligatorii de repartizare a imigranţilor între statele Uniunii Europene de aderarea lor la spaţiul Schengen, a declarat un oficial guvernamental bulgar de rang înalt, citat de publicaţia EUObserver.com. "Bulgaria şi România au o poziţie diferită de cea a grupului Vişegrad", a declarat vicepremierul bulgar Meglena Kuneva, referindu-se la Cehia, Ungaria, Polonia şi Slovacia, care se opun cotelor obligatorii de imigranţi şi insistă pe sporirea controalelor la graniţele externe ale UE.
Premierii celor două ţări, Boiko Borisov şi Victor Ponta, au convenit într-o convorbire telefonică recentă să susţină o poziţie comună pe această temă la reuniunea de luni a miniştrilor de Interne şi Justiţie (JAI), a precizat Kuneva. "Nu există nicio condiţie din partea României să accepte refugiaţi în plus, în schimbul aderării la spaţiul Schengen", a declarat pentru EUObserver un purtător de cuvânt al Guvernului român. "Dar ar fi corect ca România (şi Bulgaria) să obţină o decizie finală în octombrie", a adăugat acesta.
În ceea ce priveşte cotele obligatorii de refugiaţi, întrebată dacă Bulgaria le va susţine, Meglena Kuneva a răspuns: "Da, cred că este în interesul nostru. Nu vreau ca est-europenii să pară mai puţin umani în această discuţie". Ea a menţionat însă că acceptarea unei cote obligatorii nu împiedică ţara sa să negocieze numărul de imigranţi.
Conform unei scheme anterioare de repartizare a imigranţilor, propusă de Comisia Europeană în mai, Bulgaria a acceptat să găzduiască circa 500 de refugiaţi din Grecia şi Italia. Noul plan prezentat săptămâna aceasta de CE propune Bulgariei să accepte încă 1.500 de refugiaţi.
La rândul său, preşedintele Klaus Iohannis a afirmat că România poate primi aproximativ 1.700 de refugiaţi pe bază voluntară şi a respins cota obligatorie stabilită de CE la 6.351 de imigranţi.
Din 15 septembrie, refugiaţii care intră ilegal în Ungaria vor fi arestaţi
Premierul ungar Viktor Orban a anunţat vineri că, începând cu data de 15 septembrie, oricine va intra ilegal pe teritoriul Ungariei va fi arestat - el făcând referire în special la refugiaţii care trec clandestin graniţa sârbo-ungară. Tot de pe 15 septembrie intră în vigoare noua lege care pedepseşte trecerea ilegală a frontierei ungare cu până la 5 ani de închisoare. "Ne aflăm în faţa unei rebeliuni", a declarat Orban după o întâlnire cu preşedintele grupului parlamentar al Partidului Popular European (PPE), Manfred Weber. Şeful executivului ungar a menţionat că unii refugiaţi refuză să coopereze cu poliţia maghiară, lucru ce este de asemenea ilegal.
Pe de altă parte, Viktor Orban a precizat că se opune propunerii preşedintelui Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, de a repartiza prin cote obligatorii 160.000 de refugiaţi între statele membre ale UE, el avertizând că "deciziile europene nu se pot lua fără consimţământul şefilor de stat". În opinia lui Orban, problema refugiaţilor trebuie rezolvată pe teritoriul Greciei, prima ţară din Schengen unde aceştia ajung, iar dacă autorităţile de la Atena nu pot îndeplini această sarcină, atunci UE trebuie să le sprijine, inclusiv "cu forţe de apărare a graniţelor". La rândul său, Manfred Weber a apreciat că Ungaria respectă legislaţia europeană prin decizia de a înregistra toţi solicitanţii de azil care sosesc la graniţele ei.
Rarinca rămâne cu pedeapsa de trei ani de închisoare cu suspedare
Mariana Rarinca rămâne cu pedeapsa de trei ani de închisoare cu suspendare, dată de Tribunalul Bucureşti, pentru şantajarea şefei instanţei supreme Livia Stanciu, după ce Curtea de Apel Bucureşti i-a respins, vineri, apelul. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au rejudecat apelul în acest caz, în urma contestaţiei DNA la o decizie anterioară de achitare.
Instanţa a respins apelurile formulate de Mariana Rarinca şi de procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie, la decizia Tribunalului Bucureşti, care a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare pentru şantajarea şefei ICCJ.
Decizia dată de magistraţii Dorin Matei şi Anamaria Trancă este definitivă.
Joi, la rejudecarea apelului, procurorul DNA a cerut majorarea pedepsei dispusă de Tribunal, solicitare contestată de către avocat.
Dosarul în care Mariana Rarinca este acuzată de şantajarea preşedintelui instanţei supreme, Livia Stanciu, a fost rejudecat de Curtea de Apel Bucureşti după ce instanţa a admis, în 17 august, contestaţia DNA la decizia anterioară de achitare. Completul care a admis contestaţia DNA a fost format din judecătorii Dorin Matei şi Anamaria Trancă, cei care au şi rejudecat apelul.
Mariana Rarinca spunea, în 21 august, că a depus o plângere la Parchet împotriva judecătorilor de caz, Dorin Matei şi Anamaria Trancă, şi că îi este teamă că va fi condamnată, pentru că "acest complet în ideea asta a sustras competenţa completului legal învestit", tocmai pentru a o condamna. Judecătoarea Livia Stanciu a susţinut, în iunie anul trecut, că a fost şantajată de Mariana Rarinca, care i-ar fi cerut 20.000 de euro, pentru a nu divulga presei date presupus compromiţătoare despre ea şi familia acesteia. Rarinca a fost arestată preventiv în perioada 10 iunie - 18 decembrie 2014 şi trimisă în judecată în 1 iulie 2014. Ea a fost achitată, în 21 mai, de Curtea de Apel Bucureşti, decizia fiind definitivă. La judecarea în fond a dosarului, Tribunalul Bucureşti a condamnat-o pe Rarinca la trei ani de închisoare cu suspendare.
Direcţia Naţională Anticorupţie a cerut anularea deciziei de achitare, procurorii motivând că judecătoarea Risantea Găgescu, care a făcut parte din completul de judecată, a fost în incompatibilitate. Judecătorii Risantea Găgescu şi Damian Dolache au fost în completul de la Curtea de Apel Bucureşti care a decis definitiv, în 21 mai, achitarea Marianei Rarinca.
Bolcaş: Băsescu vrea confruntare cu Gabriela Firea
Avocatul Gabrielei Firea, Lucian Bolcaş, a declarat, vineri, după audierea lui Traian Băsescu la Parchetul instanţei supreme, că acesta a cerut o confruntare cu clienta sa, care din punctul său de vedere nu este utilă cauzei, ci ar tergiversa cercetările. El a spus la ieşirea de la Parchet că Traian Băsescu nu a dat de fapt o declaraţie, vineri, în faţa anchetatorilor, ci a spus că va face acest lucru doar dacă procuroii îi vor explica în ce constă infracţiunea de ameninţare. Traian Băsescu a fost vineri la Parchetul instanţei supreme, unde a fost citat pentru a da o declaraţie în dosarul în care este acuzat de ameninţarea Gabrielei Firea. La ieşirea de la Parchet, Băsescu le-a spus jurnaliştilor care îl înconjurau: "Staţi copii. N-am făcut decât un lucru simplu, mă apăr şi voi continua să mă apăr".
Întrebat dacă a dat o declaraţie în faţa anchetatorilor, el a răspuns afirmativ.
Fostul preşedinte a fost citat de procurori, pentru a da o declaraţie, după ce, pe 2 septembrie, aceştia au schimbat încadrarea faptei de care este acuzat Băsescu faţă de Gabriela Firea, din şantaj în ameninţare.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
