MOZAIC STIRI NATIONALE: ÎPS Teofan despre criza imigranţilor: Pericolul nu este venirea străinilor. Pericolul suntem noi
El a declarat, la finalul Sfintei Liturghii oficiate cu prilejul hramului de la Mănăstirea Vorona, că "şansa supravieţuirii unui neam" o reprezintă "naşterea de prunci". "Privim în aceste zile la tot ceea ce se întâmplă în lume şi în Europa. În general ne întristăm şi zicem că nu este bine să vină atâţia străini la noi, să vină atâţia străini în Europa, pentru că nu sunt creştini. Un mare bărbat al neamului nostru, după numele lui, mare pedagog şi ministru, Simeon Mehedinţi, a spus câteva lucruri parcă profeţii pentru ziua de astăzi: «Nu, popor român, să nu te temi dacă vor veni străini peste tine! Să te temi atunci când mamele nu vor mai face copii!». Pericolul nu este venirea străinilor. Pericolul suntem noi", a afirmat ÎPS Teofan, citat de Agepres. Înaltul prelat s-a arătat, totodată, îngrijorat de rata mică de naşteri din România.
Ambasador: Integrarea europeană, un proiect ireversibil pentru R. Moldova
Ambasadorul României la Chişinău, Marius Lazurca, spune într-un interviu acordat Mediafax că Republica Moldova a trecut de pragul ireversibilităţii evoluţiei sale şi, în lipsa unui accident istoric imprevizibil, îşi va continua parcursul european. Diplomatul a spus că organizaţiile politice de la Chişinău care pledează pentru parcursul european au câştigat "bătălia" şi că Republica Moldova a trecut de pragul ireversibiliţii evoluţiei sale.
Doar un accident istoric imprevizibil, cum ar fi un conflict armat, ar putea întrerupe parcursul european, iar în lipsa acestei situaţii de forţă Republica Moldova îşi va continua într-un ritm mai alert sau mai temperat drumul către integrarea europeană, este de părere ambasadorul României la Chişinău. De asemenea, Lazurca spune că rezultatele alegerilor parlamentare, respectiv locale, arată că moldovenii au înclinat balanţa către partidele de orientare pro-europeană, în pofida unei situaţii economice dificile.
Diplomatul a vorbit şi despre Programul Operaţional Comun România-Republica Moldova, în valoare de 85 de milioane de euro, care vizează începerea unor proiecte transfrontaliere care cuprind judeţele de frontieră ale României şi toate raioanele Republicii Moldova. Banii vor fi folosiţi prioritar pentru proiecte de infrastructura transfrontalieră şi pentru proiecte care să apropie oamenii din cele două state, însă pot fi investiţi şi în interconectarea energetică a Republicii Moldova la piaţa europeană sau pentru finanţarea studiului de fezabilitate pentru prelungirea gazoductului de la Ungheni la Chişinău.
Instanţă: Niculae nu a făcut suficientă închisoare
Judecătoria Găeşti arată în motivarea decziei prin care a hotărât menţinerea în închisoare a omului de afaceri Ioan Nicolae, condamnat pe 2 aprilie, la doi ani şi şase luni de închisoare în doarul "mită la PSD", că acesta îndeplineşte doar una dintre condiţiile eliberării condiţionate, astfel că nu poate fi admisă solicitarea sa de eliberare condiţionată.
"Concluzionând, potrivit articolului 59 si următoarele Cod penal (1969), pentru a putea beneficia de liberare condiţionată condamnatul trebuie să îndeplinească două condiţii: (1) să execute o perioadă minimă din durata pedepsei şi (2) să dea dovezi că s-a îndreptat şi se poate integra în societate", se arată în motivare. Pedeapsa lui Niculae este de 914 zile, iar pentru a putea cere eliberarea condiţionată, acesta trebuia să execute o treime, respectiv 304 zile. El a executat, efectiv, 139 de zile, din 2 aprilie, până la data în care s-a discutat cererea sa de eliberare condiţionată în comisia de specialitate din Penitenciarul Găeşti, şi i s-au mai considerat ca executate 166 de zile, ca urmare a activităţilor lucrative prestate si a lucrărilor ştiinţifice elaborate (150 zile din elaborarea a cinci lucrări ştiinţifice si 16 zile, în baza muncii prestate la penitenciarele Bucureşti Jilava şi Găeşti), totalul zilelor executate fiind de 305 (139^166 zile). "Executarea fracţiunii de pedeapsă nu atrage însă, automat, liberarea condiţionată a deţinutului, fiind necesară întrunirea cumulativă a condiţiilor prevăzute de art.59 Cod penal (1969), liberarea condiţionată fiind o facultate, lăsată la aprecierea instanţei de judecată", notează judecătorul. Referitor la cea de a doua condiţie, "să dea dovezi că s-a îndreptat şi că se poate integra în societate", magistratul apreciază că "timpul scurt petrecut de condamnat în penitenciar nu a format convingerea instanţei că scopul preventiv şi educativ al pedepsei aplicate a fost atins". În fnal judecătorul arată că, "faţă de durata pedepsei, 2 ani si 6 luni, perioada efectiv executată este mult prea mică, în raport de perioada considerată ca şi executată, nefiind oportun, la acest moment să se dispună liberarea condiţionată".
Desant DNA în curtea baronului de Vaslui
Mai multe percheziţii au avut loc, ieri dimineaţă, la Consiliul Judeţean Vaslui într-un dosar privind fraude cu fonduri europene. Ancheta DNA a vizat mai multe birouri din sediul instituţiei, inclusiv cel al preşedintelui CJ, Dumitru Buzatu (PSD). Procurorii au descins şi la biroul lui Tudorel Buzatu, fiul preşedintelui CJ Vaslui, aflat la Centrul de afaceri din municipiu, instituţie aflată în subordinea Consiliului Judeţean. Tudorel Buzatu este, de altfel, directorul Centrului de afaceri Vaslui.
Şeful Consiliului Judeţean Vaslui, Dumitru Buzatu, este şi preşedinte al organizaţiei judeţene Vaslui a PSD, în timp ce fiul său este liderul Tineretului Social Democrat la nivel judeţean. Pe timpul desfăşurării percheziţiilor la sediul CJ Vaslui a venit şi vicepreşedintele instituţiei, Corneliu Bichineţ (PNL), care avea un aer degajat în ceea ce priveşte acţiunile procurorilor anticorupţie. "Ce faceţi băieţi aici, v-aţi speriat? (n.r. - adresându-se ziariştilor). Nu se întâmplă nimic, sunt instituţii ale statului care trebuie să-şi facă treaba", a declarat Bichineţ.
Anchetatorii nu au descins, marţi, şi la locuinţa preşedintelui CJ Vaslui întrucât soţia acestuia, Gabriela Creţu, este senator, iar pentru astfel de acţiuni este necesar acordul Parlamentului.
Surse judiciare au declarat pentru Mediafax că persoanele vizate în acest dosar sunt suspectate de luare de mită, abuz în serviciu şi fals în legătură cu accesarea fondurilor europene şi cu întocmirea documentaţiei în acest sens.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Dosarul mitei de la ISCTR Timişoara - Doar trei dintre cei 17 angajaţi nu au luat şpagă
De același autor
VIDEO + Foto | O cameră și o bucătărie pentru trei frățiori din Viișoara: un vis devenit realitate cu ajutorul comunității
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
homo sapiens, acum 3566 zile, 6 ore, 2 minute, 2 secunde 
