MOZAIC STIRI ECONOMICE: Staţiunile balneo au nevoie de investiţii de peste 1 miliard de euro
Staţiunile balneoclimaterice din Romania necesită investiţii de peste un miliard de euro, bani care ar putea proveni atat din sectorul privat, cat şi de la bugetul de stat, a declarat ieri preşedintele Organizaţiei Patronale a Turismului Balnear din Romania (OPTBR), Nicu Rădulescu. "Necesarul efectiv la nivelul întregii ţări depăşeşte un miliard de euro. Pentru că este vorba de un efort investiţional uriaş de refacere a structurilor vechi istorice, care nu înseamnă neapărat un hotel, înseamnă un cazino, locuri de agrement, alei de promenadă, fanfare. Deci pe de o parte restaurarea lucrurilor vechi care au fost, pe de altă parte dotarea cu stabilimente de spa şi wellness conform cerinţelor actuale", a afirmat Nicu Rădulescu, care este totodată vicepreşedinte al Asociaţiei Europene a Staţiunilor Balneare (ESPA). El spune că trebuie luate măsuri în zonele unde sunt izvoare, fiind necesare investiţii masive la nivel naţional. "Varful de lance rămane Băile Herculane, unde trebuie să se investească foarte mult (staţiunea balneo care atrăgea cel mai mare număr de turişti - n.r.). Ce s-a făcut acolo, două-trei hoteluri şi tot cu membrii noştri, este insuficient. E cea mai veche staţiune din Romania, are peste 2.000 de ani ca atestare documentară", a punctat preşedintele OPTBR. Rădulescu apreciază că banii trebuie să vină din sectorul privat, dar şi de la bugetul de stat. "Banii ar putea veni din fonduri europene, surse proprii, de la bugetele consiliilor locale şi judeţene. şi este necesar să se întindă pe o perioadă mai mare de timp. Surse se pot atrage şi din piaţa de capital. Dar aici investitorul trebuie să vadă că ai resurse. Este un volum uriaş de investiţii ce trebuie realizate în staţiunile balneo. Ca să îl putem comensura exact, va trebui să lucrăm cu Asociaţia Primarilor", spune reprezentantul patronilor din turismul balnear. Compania de turism balnear Tuşnad SA (TSND), al cărei Consiliul de Administraţiei este condus de Rădulescu din poziţia de preşedinte, a debutat luni pe piaţa AeRO a Bursei de Valori Bucureşti, transferandu-se de pe piaţa Rasdaq. Tuşnad SA are capital integral romanesc, avand ca acţionar majoritar SIF Transilvania (SIF 3). "Considerăm că piaţa AeRO este soluţia ideală pentru tranzacţionarea acţiunilor companiei, cu tradiţie în turismul balnear romanesc", a afirmat Rădulescu. El a arătat că parteneriatul cu Casa Naţională de Pensii Publice reprezintă circa 60% din cifra de afaceri a companiei, astfel că dependenţa de Casa de Pensii Bucureşti reprezintă un factor de risc pentru Băile Tuşnad. Rădulescu spune că Tuşnad SA intenţionează să atragă finanţări de 2-3 milioane euro din fonduri europene pentru modernizarea Hotelului Tuşnad, cu 216 locuri de cazare clasificate la 2 şi 3 stele.
Caştigul salarial a urcat în iulie pană la 1.849 lei
Caştigul salarial mediu a fost în luna iulie de 1.849 lei, în creştere faţă de luna precedentă cu 31 lei (1,7%), valorile cele mai mari fiind înregistrate în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, de 4.907 lei, iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante 1.088 lei. "În majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul caştigului salarial mediu net a fost mai mare decat în luna precedentă ca urmare a aplicării prevederilor legale pentru stabilirea salariului de bază minim brut pe ţară garantat în plată, acordării de premii ocazionale (inclusiv prime de vacanţă şi pentru performanţe deosebite), sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv tichete de masă şi tichete cadou), dar şi realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari (funcţie de contracte)", arată Institutul Naţional de Statistică (INS), într-un comunicat. Cele mai semnificative creşteri ale caştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea produselor farmaceutice de bază şi a preparatelor farmaceutice - 14,2% şi în sectorul alte activităţi extractive - 14,1%, în depozitare şi activităţi auxiliare pentru transport, silvicultură şi exploatare forestieră (inclusiv pescuit şi acvacultură), repararea, întreţinerea şi instalarea maşinilor şi echipamentelor, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, fabricarea altor mijloace de transport - între 6% şi 8%. Totodată, în extracţia cărbunelui superior şi inferior, hoteluri şi restaurante, agricultură, vanătoare şi servicii anexe, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune (inclusiv înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală; activităţi de difuzare şi transmitere de programe), colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor (inclusiv activităţi de recuperare a materialelor reciclabile; activităţi şi servicii de decontaminare), prelucrarea lemnului, fabricarea produselor din lemn şi plută, cu excepţia mobilei (inclusiv fabricarea articolelor din paie şi din alte materiale vegetale împletite), fabricarea articolelor de îmbrăcăminte, construcţii au fost consemnate creşteri ale salariilor între 4,5% şi 5,5%. Scăderile caştigului salarial mediu net faţă de luna precedentă au fost determinate de acordarea în luna iunie de premii ocazionale (inclusiv prime de vacanţă), sume din profitul net şi din alte fonduri. De asemenea, scăderile caştigului salarial mediu net au fost cauzate de nerealizările de producţie ori încasările mai mici (funcţie de contracte), precum şi de angajările de personal cu caştiguri salariale mici în unele activităţi economice. Cele mai semnificative scăderi ale caştigului salarial mediu net s-au înregistrat în fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice - 10,9%, în activităţi de editare, fabricarea băuturilor - între 9,5% şi 10%, în tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor, fabricarea produselor din cauciuc şi mase plastice, cercetare-dezvoltare, activităţi de servicii anexe extracţiei, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale - între 2% şi 4,5%.
Şefa FMI cere măsuri urgente pentru susţinerea economiei
Directorul general al FMI Christine Lagarde a cerut statelor din G20 să adopte reforme urgente pentru susţinerea creşterii economice, între care măsuri fiscale şi structurale, în timp ce miniştrii de Finanţe ai ţărilor membre au promis să nu îşi devalorizeze monedele pentru avantaje competitive. "Riscurile de înrăutăţire a perspectivelor au crescut, în special pentru economiile emergente. Măsurile de prevenire a acestor riscuri au devenit mai urgente", a afirmat Lagarde la reuniunea miniştrilor de Finanţe din G20 care a avut loc weekend-ul trecut la Ankara, relatează MarketWatch. FMI a avertizat săptămana trecută că intenţionează să reducă estimarea referitoare la creşterea economiei mondiale în acest an, care se află deja la cel mai redus nivel după criza financiară din 2008, parţial din cauza încetinirii care are loc în China. Mai multe economii amergente mari se află în recesiune şi încearcă să relanseze creşterea, în special cele dependente de preţurile materiilor prime. "Este necesar un efort concertat pentru rezolvarea acestor probleme, între care politicile monetare relaxate în economiile dezvoltate, politici fiscale care să susţină creşterea şi reforme structurale pentru stimularea creşterii producţiei şi productivităţii", a spus Lagarde. Ţările din G20 s-au angajat anul trecut să accelereze creşterea economiei globale cu 2 puncte procentuale la fiecare 5 ani, dar eforturile au fost sub aşteptări din cauza problemelor politice interne. FMI a mai avertizat Rezerva Federală a Statelor Unite să nu înceapă prea devreme creşterea dobanzilor. Instituţia a susţinut în repetate randuri să banca centrală americană ar trebui să amane prima majorare a dobanzii de politică monetară pană în 2016, nu doar pentru că economia SUA nu este pregătită, dar şi din cauza implicaţiilor globale. Grupul celor mai mari 20 de economii ale lumii şi-a reînnoit la reuniune angajamentul de a rezista tentaţiei de a deprecia monedele pentru a caştiga avantaje competitive în contextul în care efectele negative ale încetinirii economiei Chinei se resimt acut la nivel internaţional şi riscă să slăbească economia mondială. În prezent, FMI anticipează o creştere a economiei mondiale de 3,5% pentru 2015.
Cel mai aglomerat weekend din septembrie pe litoral din ultimii ani
Aproximativ 120.000 de romani au petrecut sfarşitul de săptămană la mare, cheltuind în jur de 5,5 milioane de euro, în cel mai aglomerat weekend de septembrie din ultimii ani pe litoral, a anunţat, luni, Federaţia Patronatelor din Turismul Romanesc (FPTR). "Numărul mare de turişti ajunşi în acest weekend pe litoral a depăşit şi cele mai optimiste aşteptări ale hotelierilor, care au avut un grad de ocupare ca într-un sfarşit de săptămană din plin sezon. Deşi nici asociaţiile de promovare şi nici autorităţile locale n-au promovat litoralul în această perioadă, peste 120.000 de romani au ajuns în weekend la mare, iar singurele merite sunt ale hotelierilor care au scăzut tarifele şi ale vremii bune din ultimele zile", se arată într-un comunicat al FPTR. Din cele 6.144 de locuri scoase la vanzare prin programul "Litoralul pentru toţi", s-au vandut peste 90%, comparativ cu 70% anul trecut, în primul weekend din septembrie. "Cheltuielile pentru mancare şi distracţie au scăzut considerabil faţă de varful de sezon, cand pentru o zi de litoral un turist trebuia să aibă în buzunar minim 150 de lei. Acum, pentru două zilei pe litoral, incluzand cazarea şi masa, un turist a cheltuit, în medie, 200 de lei, aproape cat îl costă transportul pană la mare", a declarat Dragoş Răducan, prim-vicepreşedintele executiv al FPTR. Astfel, cei 120.000 de romani au cheltuit pe litoral, în primul weekend din septembrie, 24 de milioane de lei (5,5 milioane de euro). Programul "Litoralul pentru toţi", susţinut exclusiv de hotelierii din staţiunile de la mare, se desfăşoară în perioada 31 august - 11 octombrie şi pune la dispoziţia turiştilor locuri cu tarife reduse cu pană la 60%. O vacanţă de şase nopţi la un hotel din Mamaia costă 235 de lei la două stele şi 265 de lei la trei stele, iar în sudul litoralului ajung la 180 de lei la două stele şi la 200 de lei la trei stele.
Piloţii Deutsche Lufthansa intră în grevă
Piloţii Deutsche Lufthansa de pe cursele pe distanţe lungi, din şi către Germania, intră marţi în grevă, după o pauză de şase luni a protestelor convenită de conducere şi sindicate în urma prăbuşirii unei aeronave a diviziei low-cost Germanwings, relatează Bloomberg. La protestul care va avea loc marţi, între orele 8.00-23.59, vor participa piloţii aeronavelor A330, A340 şi Boeing 747, precum şi ai avioanelor cargo, a anunţat sindicatul Vereinigung Cockpit într-un comunicat. Acţiunile de marţi se adaugă altor 12 acţiuni greviste care au fost organizate de piloţii Lufthansa din aprilie 2014, dintre care ultima a avut loc cu trei zile înainte de prăbuşirea intenţionată, de către un pilot, a unei aeronave Airbus, în Alpii francezi, pe 24 martie, în urma căreia 150 de persoane şi-au pierdut viaţa. Directorul general al Lufthansa, Carsten Spohr, a declarat săptămana trecută că este pregătit să suporte noi greve, pentru a impune schimbări care vor ajuta compania să concureze cu operatorii low-cost din Europa şi Golful Persic, pe cursele pe distanţe lungi. Grevele au redus deja profitul operaţional al Lufthansa cu circa 300 de milioane de euro, iar Spohr a fost nevoit să reducă de două ori ţintele financiare ale grupului, în primul său an de mandat.
Proprietarul Arctic intră într-o alianţă pentru Internetul lucrurilor
Grupul turc Arcelik Group, prezent în Romania prin producătorul de electrocasnice Arctic, a intrat în AllSeen Alliance, alianţă formată pentru promovarea Internetului lucrurilor printr-un proiect de software open-source. Arcelik are 26.000 de angajaţi, care lucrează în 14 unităţi de producţie din Turcia, Romania, Croaţia, China şi Africa de Sud. Grupul oferă produse şi servicii în 130 de state, sub 10 branduri. Două dintre cele mai cunoscute mărci de aparate electronice şi electrocasnice, Grundig şi Beko, vor juca un rol central în strategia grupului de colaborare cu AllSeen Alliance, se arată într-un comunicat al Arcelik. Din AllSeen Alliance mai fac parte Canon, Electrolux, Haier, LG, Microsoft, Panasonic, Philips, Qeo, Qualcomm Connected Experiences, Sharp, Silicon Image şi Sony, precum şi alţi 170 de membri. În Romania, grupul Arcelik este prezent prin producătorul de electrocasnice Arctic, care a anunţat în iunie că a depăşit pragul de 25 de milioane de frigidere produse la fabrica de la Găeşti, în 45 de ani de activitate. Potrivit reprezentanţilor companiei, unitatea de la Găeşti este a doua cea mai mare fabrică de frigidere din Europa, cu o capacitate de producţie de 2,6 milioane de unităţi pe an.
Bancpost a raportat un profit de 34,6 milioane lei
Bancpost, deţinută de grupul elen Eurobank, a obţinut în primul semestru un profit net de 34,6 milioane lei, în condiţiile scăderii cheltuielilor operaţionale cu 18% şi creşterii veniturilor operaţionale cu 1%, indicatorul costuri/venituri reducandu-se cu 17 puncte procentuale, la 69%. Rata creditelor neperformante (NPL) a continuat să se îmbunătăţească, atat pe segmentul de retail, cat şi pe cel corporate, ponderea NLP în total portofoliu scăzand la 16,3%, de la 21% în primul semestru al anului trecut, în urma procesului de curăţare a bilanţului în ultimul trimestru al anului trecut, se arată într-un comunicat al băncii. Volumul creditelor şi al depozitelor a rămas constant, raportul credite/depozite menţinandu-se la nivelul de 87%. "Procesul de transformare implementat în cadrul Bancpost a adus rezultatele aşteptate, banca raportand profit şi în Semestrul I al anului în curs. Bancpost are o poziţie solidă din punct de vedere al capitalului şi lichidităţii şi, în calitate de bancă sistemică în Romania, va continua să participe în mod activ la susţinerea clienţilor săi", a declarat în comunicat George Georgakopoulos, CEO Bancpost. Banca şi-a optimizat sursele de finanţare prin gestiunea activă a portofoliului de depozite retail, precum şi prin atragerea de resurse de la Instituţiile Financiare Internaţionale (BERD, IFC, BEI).
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
