Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Cum a negociat fostul şef ANAF o şpagă de 1,5 milioane euro

Ziarul de Vrancea
2 sep 2015 518 vizualizări
Mai mulţi martori din dosar povestesc circuitul şpăgii de la un om de afaceri la şefa DIICOT, cu fostul director ANAF pe post de intermediar şi beneficiar

Fostul şef al ANAF, Şerban Pop, i-ar fi cerut omului de afaceri Horia Simu un "comision" de 1,5 milioane de euro pentru a închide un dosar penal al DIICOT pe numele lui, potrivit referatului anchetatorilor. Simu le-a povestit procurorilor, în 19 august, că, după ancheta iniţială din 2010 - 2011, când s-a dispus neînceperea urmăririi penale, dosarul său la DIICOT a fost redeschis în 2012 - 2013. Ulterior, Şerban Pop ar fi venit la el, spunându-i că este emisarul cuiva, că ştie că are probleme şi că este aproape de o arestare. Pop i-ar fi promis că se va interesa să vadă ce se poate face, iar după două săptămâni a revenit şi i-ar fi spus că există o soluţie sugerată de conducerea DIICOT "contra unui comision de 1,5 milioane euro ca să rezolve problema", a declarat Simu. Pop i-ar mai fi spus omului de afaceri că el nu va opri nimic din suma de 1,5 milioane de euro, bani "destinaţi exclusiv persoanelor care rezolvă acel dosar şi care au calitatea şi abilitatea de a pronunţa o soluţie care să-l lase în libertate". "După o lună jumătate (Pop, n.r.) a revenit şi i-a cerut insistent să remită suma de bani…practic l-a somat să dea suma respectivă, fără nicio negociere, dar pentru că Simu Horia nu a dat un răspuns nici că este de acord, nici că nu este de acord… Pop Şerban i-a precizat că dacă nu e de acord să dea suma de 1,5 milioane euro, va fi arestat şi urmărirea penală se va extinde şi asupra soţiei sale. Cum nu şi-a implicat niciodată soţia în afaceri, de teamă şi-a dat acordul remiterii sumei de bani în următoarele trei luni aşa cum precizase Pop Şerban, însă fără a stabili modalitatea de remitere şi forma sub care urma să ajungă la destinatari acea sumă şi deşi nu dispunea de respectiva sumă de bani a acceptat pentru a mai câştiga timp… iar în cele trei luni convenite Pop Şerban a rărit vizitele, dar şi-a menţinut interesul pentru a vedea dacă este pregătit cu banii, apoi după cele 3 luni, vizitele lui Pop Şerban au început tot mai des şi tot mai presant, precizându-i că oamenii la care a apelat sunt extrem de periculoşi şi extrem de puternici şi i-a adus vestea că s-a dat soluţie de clasare în acel dosar, dar i-a spus că respectiva soluţie de clasare poate fi redeschisă…iar urgenţa şi necesitatea achitării datoriei i-a transmis-o şi prin intermediul martorei Dumitru Camelia, director economic la Cuprom, firma sa", notează procurorii din declaraţia lui Simu.

Pop şi Bica, arestaţi preventiv

Simu le-a mai spus anchetatorilor că i-a oferit lui Pop tablouri, bijuterii, utilaje pentru ca, la rândul său să le remită drept recompensă celor care au dat soluţia de clasare, însă fostul şef al ANAF nu a acceptat, ci a susţinut că persoanele în cauză doresc bani cash sau transfer bancar către el sau una din firmele pe care el le deţine. "Mai mult, în vara anului 2014 Pop Şerban i-a spus că ar fi plătit pentru el 1 milion de euro, iar acesta a fost momentul în care a considerat că seriozitatea ameninţărilor nu este reală, câtă vreme nu avea o relaţie apropiată, aşa încât Pop să avanseze pentru el o asemenea sumă…aşa fiind, după această perioadă Simu Horia a fost de acord să semneze un contract de asistenţă juridică între Pop Savin şi Asociaţii şi firma sa pentru suma de 4.000 - 5.000 euro pe lună pentru a putea în acest mod să facă rost de suma pretinsă de Pop, care a susţinut că a plătit 1 milion euo, iar în perioada august - octombrie 2014 i-a remis în jur de 150.000 euro prin intermediul numitei Dumitru Camelia", se mai arată în referat.
Procurorii mai notează că martora Camelia Dumitru, audiată pe 14 şi 19 august, a declarat că Şerban Pop i-a solicitat lui Simu o sumă cuprinsă între 1,5 - 2 milioane euro pentru rezolvarea problemei juridice. Dumitru a mai spus că ulterior Simu a trimis-o cu un plic cu 150.000 euro pe care l-a dus şi i l-a dat personal lui Pop la biroul acestuia.
În acest dosar a fost reţinută marţi şi Alina Bica, fosta şefă a DIICOT. Potrivit DNA, în cursul anului 2014, Pop a primit de la Horia Simu suma totală de aproximativ 230.000 euro pentru a interveni la conducerea DIICOT, ca să soluţioneaze un dosar în care omul de afaceri era urmărit penal. Pop i-ar fi dat 20.000 de euro şi consilierului Alinei Bica, Ionuţ Mihăilescu, denunţător în cauză, din care şefa DIICOT ar fi primit 17.500 de euro.
Alina Bica şi Şerban Pop au fost arestaţi, ieri, pentru 30 de zile, de magistraţii instanţei supreme. Decizia nu este definitivă, dar este executorie, astfel că cei doi au fost încarceraţi.
Alina Bica este judecată în prezent în două dosare de corupţie, în care a fost arestată timp de cinci luni.

Băsescu a ieşit ameninţător din Parchetul General

Fostului preşedinte Traian Băsescu i-a fost schimbată încadrarea juridică în dosarul Firea din şantaj în ameninţare. Fostul şef al statului a fost citat, ieri, la Parchetul instanţei supreme unde a stat aproximativ 35 de minute. La ieşire, el a anunţat că procurorii i-au adus la cunoştinţă faptul că a fost schimbată încadrarea juridică în dosarul său, din şantaj în ameninţare, faptă care se pedepseşte cu amendă sau cu închisoare de până la un an. ”Nu mai e şantaj, e ameninţare. Se pedepseşte cu amendă sau închisoare de la trei luni la un an, vedem. Înseamnă că, uşor, uşor justiţia se apropie de adevăr”, a afirmat Băsescu. Pedeapsa pentru şantaj este de la un an la cinci ani de închisoare, conform noului Cod penal.
La rândul său, Lucian Bolcaş, avocatul Gabrielei Firea, a spus că Traian Băsescu a fost citat să se prezinte din nou la Parchetul instanţei supreme vineri.
Atât la intrarea fostului preşedinte Traian Băsescu, cât şi la ieşirea din sediul Parchetului, s-a creat o busculadă. De asemenea, în faţa Parchetului ICCJ s-au aflat câteva zeci de persoane, care au strigat şi huiduit, având pancarte cu mesajele: "Băsescu la puşcărie!", "Băsescu, respect! Noi suntem copiii statului de drept" şi "Băsescu la Rahova pentru ce a furat!", dar şi câţiva susţinători ai fostului preşedinte.
Scandalul Băsescu - Firea a început după ce fostul preşedinte, referindu-se la senatorul PSD, a spus că şi acum poate spune că aceasta este "o bună jurnalistă, dar este catastrofală ca jurist". "Mai bine ar sta în banca ei şi s-ar ocupa ce se întâmplă pe moşia soţului ei, unde e primar. Că s-ar putea să nu îl mai găsească într-o zi acasă, dacă nu e atentă. Înţeleg că în parohia lui se întâmplă destule lucruri rele", a spus Băsescu. Fostul şef al statului a mai spus că senatorul PSD Gabriela Firea este "o şantajistă de profesie".

Guvernul visează la un grad de absorbţie a fondurilor europene de 70%

România va ajunge la un grad de absorbţie de aproximativ 70 la sută la sfârşitul anului, a anunţat, ieri, ministrul delegat pentru fonduri europene, Marius Nica. "Până în decembrie, România are toate şansele să aibă un procent de absorbţie de 70 la sută, depindem foarte mult de facturile care vor veni. După cum se ştie, beneficiarii au obligaţia de a plăti în decembrie, chiar şi în ultima zi a anului, dar facturile pot fi aduse şi în ianuarie, februarie, martie, în cursul anului viitor, pentru a fi procesate şi trimise la Comisia Europeană", a afirmat Marius Nica la sfârşitul şedinţei săptămânale a Executivului. Nica a explicat că, plecând de la estimările beneficiarilor, că îşi finalizează şi îşi termină aceste proiecte, procentul de absorbţie rezultat este mai mare. "Se duce undeva la 75 - 78 la sută, dar sunt estimările beneficiarilor", a spus Marius Nica.
Totodată, ministrul delegat pentru fonduri europene a afirmat că programul cu cea mai mică rată de absorbţie este cel destinat resurselor umane (POSDRU), respectiv 50 la sută.
Potrivit datelor postate, în luna iulie, pe site-ul Ministerului Fondurilor Europene, rata de absorbţie a fondurilor structurale şi de coeziune a crescut cu 0,4% în iunie faţă de luna mai, de la 54,42% la 54,82%, România reuşind astfel să atragă în luna respectivă 76 milioane de euro.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.