Național

Iohannis s-a „plimbat” în 12 ţări în primele opt luni de mandat

Ziarul de Vrancea
23 aug 2015 331 vizualizări
Preşedintele a petrecut 34 de zile în afara graniţelor, iar alte 16 zile s-a aflat în vacanţe în SUA, Portugalia şi Germania din momentul în care a fost investit în funcţie

În primele opt luni de mandat, preşedintele Klaus Iohannis a făcut 20 de vizite oficiale în străinătate în 12 ţări, precum Franţa, Spania, Belgia şi Italia, petrecand 34 de zile în afara graniţelor, iar alte 16 zile s-a aflat în vacanţe în SUA, Portugalia şi Germania. Klaus Iohannis a întreprins, ca preşedinte al Romaniei, vizite în 12 ţări din Europa, de la preluarea mandatului şi pană acum. Este vorba despre Belgia (şase vizite), Franţa (două vizite), Italia (două vizite), Polonia (două vizite), Ucraina, Letonia, Croaţia, Serbia, Republica Moldova, Germania, Spania şi Austria. În total, au fost 34 de zile petrecute de preşedinte în afara graniţelor, în cele 20 de vizite făcute în străinătate. Prima deplasare a şefului statului a fost în ianuarie, la Paris, la "Marşul Solidarităţii", eveniment organizat după atacurile teroriste din capitala Franţei, care au avut loc la începutul acestui an. Imediat după aceea, Klaus Iohannis a făcut prima vizită oficială ca preşedinte, în Regatul Belgiei. În luna februarie, Klaus Iohannis s-a aflat în vizite oficiale în Franţa, Republica Moldova şi Germania şi a participat şi la primul Consiliu European informal. În vizita de la Paris, Klaus Iohannis s-a întalnit cu omologul său, Francois Hollande, în cadrul discuţiilor şeful statului solicitand Franţei sprijin pentru aderarea la spaţiul Schengen. Cu această ocazie, preşedintele a avut şi primele sale discuţii oficială cu romani stabiliţi în afara graniţelor, participand, la sediul Ambasadei Romaniei, la o întalnire cu reprezentanţii comunităţii de romani din Franţa. De altfel, Klaus Iohannis a avut astfel de întalniri cu romanii stabiliţi în afara ţării la finalul majorităţii vizitelor sale în alte state. O vizită importantă a fost şi cea din Germania, unde preşedintele Iohannis s-a întalnit cu cancelarul Angela Merkel, printre subiectele abordate fiind atat aderarea Romaniei la Spaţiul Schengen, cat şi lupta împotriva terorismului. De altfel, acesta din urmă a fost şi subiectul reuniunii Consiliului Eurpean informal din februarie, prima astfel de reuniune la care a participat Klaus Iohannis. În cadrul discuţiilor a fost abordat atat subiectul luptei antiteroriste, cat şi cel privind relaţia Uniunii Europene cu Rusia, după conflictul din Ucraina. Klaus Iohannis a făcut şi o vizită oficială în Ucraina, în luna martie, în timpul căreia s-a întalnit cu omologul său, Petro Poroşenko. În cadrul discuţiilor, Iohannis a afirmat că Romania susţine în continuare menţinerea sancţiunilor Uniunii Europene la adresa Rusiei, după conflictul provocat de anexarea pensinsule Crimeea. Tot în luna martie, preşedintele a mai vizitat şi Polonia, dar a participat şi la reuniunea Consiliului European de primăvară. În aprilie, preşedintele a plecat din ţară pentru Consiliu European Extraordinar de la Bruxelles, dar şi pentru o vizită în Italia, unde locuieşte cea mai mare comunitate de romani din afara graniţelor.

 Pactul Ribbentrop-Molotov, condamnat categoric si neechivoc
 

Preşedintele Klaus Iohannis a transmis, duminică, un mesaj de ziua "Comemorării Victimelor Fascismului şi Comunismului", care reprezintă " prilej de amintire şi compasiune" şi "obligă la condamnarea categorică şi neechivocă a Pactului Ribbentrop-Molotov şi mai ales a consecinţelor sale nefaste". "Vă chem, aşadar, să ne amintim, cu pioşenie, de victimele regimurilor totalitare, instalate pe o mare parte din continentul nostru în secolul trecut. Ieşită de sub zodia totalitarismelor, Romania şi-a asumat, odată cu aderarea la NATO şi la Uniunea Europeană, valorile democratice şi, în numele acestor valori şi a identităţii noastre, avem obligaţia de a condamna şi respinge ceea ce este greşit şi nedemn în trecutul nostru recent", se spune în mesajul prezidenţial. Preşedintele afirmă că "semnarea Pactului Ribbentrop-Molotov la 23 august 1939 reprezintă un moment tragic pentru naţiunea romană şi o bornă cinică în istoria secolului XX" şi adaugă că "dispreţul faţă de lege şi faţă de valoarea sacră a fiinţei umane a făcut posibilă existenţa unor regimuri criminale care au secerat vieţile a sute de mii de oameni nevinovaţi'.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.