Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Au fost pedepsiţi îndeajuns violatorii din Vaslui?

Ziarul de Vrancea
17 aug 2015 527 vizualizări
Cei şapte tineri condamnaţi pentru viol au fost ridicaţi de acasă şi duşi în arestul Poliţiei Vaslui

Cei şapte tineri din judeţul Vaslui condamnaţi pentru violarea unei fete de 18 ani au fost ridicaţi de la locuinţele lor, luni după-amiază, de către poliţişti şi duşi în arestul Poliţiei după ce instanţa a decis înlocuirea controlului judiciar cu arestul preventiv în cazul lor. Poliţiştii vasluieni i-au ridicat de la domiciliile lor din Văleni pe cei şapte tineri condamnaţi, luni după-amiază, la pedepse cuprinse între cinci ani şi opt luni şi opt ani şi patru luni de închisoare pentru viol în formă agravantă şi lipsire de libertate în mod ilegal, transmite. Astfel, Poliţia a pus în aplicare mandatele emise de instanţa de judecată odată cu pronunţarea sentinţei, după ce judecătorul a decis înlocuirea măsurii controlului judiciar cu cea a arestului preventiv pentru 30 de zile. Cei şapte tineri acuzaţi că au violat o fată de 18 ani au fost condamnaţi, luni, de Judecătoria Vaslui, la pedepse cuprinse între 5 ani şi opt luni şi 8 ani şi patru luni de închisoare, precum şi la plata unor daune morale de 50.000 de lei către tânără, decizia instanţei nefiind însă definitivă. Astfel, cea mai mare pedeapsă a primit-o Ovidiu Silviu Burada, cel care a racolat-o pe fata de 18 ani din staţia de autobuz din municipiul Vaslui. El a fost condamnat la şapte ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi patru ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că va executa pedeapsa cea mai grea, de şapte ani, cu un spor de un an şi patru luni, rezultând opt ani şi patru luni de închisoare. Paul Andrei Burlacu, Silviu Avădanei şi Petrică Ionuţ Bolboceanu au fost condamnat la şase ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi trei ani pentru lipsire de libertate în mod ilegal, astfel că se aplică pedeapsa cea mai grea, de şase ani, cu un spor de un an, astfel că vor avea de executat şapte ani de închisoare. Ionuţ Boicu, Alin Rotaru şi Ioan Surleac, care au încheiat acorduri de recunoaştere a vinovăţiei, au primit cele mai mici pedepse, adică 5 ani de închisoare pentru viol în formă agravantă şi doi ani pentru lipsire de libertate, rezultând o pedeapsă de cinci ani şi opt luni de închisoare. Cei şapte tineri nu au fost prezenţi în sala de judecată, însă instanţa a decis înlocuirea controlului judiciar în cazul lor cu măsura arestării preventive pentru 30 de zile, decizia fiind executorie şi urmând a fi pusă în aplicare de poliţişti. Totodată, instanţa a stabilit ca cei şapte tineri să plătească în solidar daune morale de 50.000 de lei tinerei violate. La pronunţarea sentinţei nu a fost prezentă nici tânăra violată, care susţine luni examenul de bacalaureat. În schimb, câteva zeci de persoane au fost prezente în faţa Judecătoriei în aşteptarea sentinţei. Decizia Judecătoriei Vaslui nu este definitivă, putând fi atacată cu apel în termen de 10 zile atât de către procurori, cât şi de cei şapte tineri. Procesul celor şapte tineri acuzaţi de violarea unei fete de 18 ani s-a încheiat vineri seară, după mai bine de opt ore de dezbateri, timp în care şedinţa de judecată a fost suspendată de trei ori. Procesul s-a desfăşurat cu uşile închise, în sală având acces doar cei şapte tineri acuzaţi de viol, victima acestora şi avocaţii celor două părţi.

Dosarul Rarinca va fi rejudecat de Curtea de Apel Bucureşti

Dosarul în care Mariana Rarinca este acuzată de şantajarea preşedintelui ICCJ, Livia Stanciu, va fi rejudecat de Curtea de Apel Bucureşti, după ce instanţa a admis, luni, contestaţia DNA la decizia anterioară de achitare. Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti au admis cererea prin care DNA a solicitat anularea deciziei definitive de achitare a Marianei Rarinca, dosarul urmând să fie rejudecat din 21 august. Decizia a fost luată de un complet format din Dorel Matei (preşedinte) şi Anamaria Trancă. La termenul de luni al procesului, judecătoarea care a decis achitarea Marianei Rarinca, Risantea Găgescu de la CAB, a solicitat instanţei, printr-o cerere înaintată de avocat, ascultarea ei în cauză, dar solicitarea a fost respinsă pe loc de completul de judecată. Tot luni, Curtea de Apel Bucureşti le-a audiat atât pe Mariana Rarinca, cât şi pe Livia Stanciu, ambele fiind citate. Mariana Rarinca a declarat că, în opinia sa, decizia luată de judecătoarea Risantea Găgescu este corectă, iar actualul complet de judecată nu ar fi fost legal învestit pentru redeschiderea acestui caz. La rândul său, Livia Stanciu a declarat în sala de judecată că decizia luată de Risantea Găgescu s-a făcut prin analizarea doar a anumit probe din dosar şi prin ignorarea celorlalte, astfel încât decizia ar fi fost lipsită de imparţialitate. Totodată, Stanciu a mai arătat că lipsa de imparţialitate a judecătoarei Găgescu rezultă şi din faptul că, în decizia sa privind-o pe Rarinca, ea a desfiinţat decizia TB, dar a scris greşit numărul acesteia şi nu a rectificat nici până în prezent. Ea a mai precizat că a cerut judecarea în lipsa ei a cazului pentru a nu se interpreta că ar face presiuni asupra judecătorilor. Livia Stanciu a mai spus că solicitarea procurorilor DNA este întemeiată din punct de vedere juridic şi că aceasta ar trebui admisă pentru soluţionarea judiciară corectă a speţei. "Doamna Stanciu a venit azi să intimideze completul de judecată şi să dea lecţii de drept. Eu consider că, fiind vorba de preşedintele ICCJ, trebuie să fie un proces foarte corect. Eu am avut mare încredere în această persoană şi am lucrat pentru ea", a declarat Mariana Rarinca jurnaliştilor, la ieşirea de la instanţă, după ce a fost audiată. Întrebată dacă, în opinia sa, era indicat să îi trimită Liviei Stanciu SMS-urile pe care i le-a transmis, Rarinca a arătat că a avut încredere în aceasta şi că tot ceea ce a făcut a fost să-i indice acesteia ce datorii mai are la ea.

Flagelul transferurilor la liceu prinde proporţii

Un număr de 332 de transferuri în clasa a IX-a, după repartizare, au fost anulate în judeţul Suceava, membrii comisiei de admitere a ISJ vor fi cercetaţi disciplinar şi există suspiciuni de abuz în serviciu, fiind făcută sesizare penală, a declarat ieri, ministrul Educaţiei. Controlul făcut în perioada 11-14 august la Inspectoratul şcolar Judeţean (ISJ) Suceava, privind transferurile elevilor de clasa a IX-a după repartizarea computerizată a fost finalizat, stabilindu-se că din cele 386 de cereri aprobate, 332 trebuie anulate. În cazul acestor cereri, elevii care au cerut transferul aveau medii mai mici decât mediile ultimilor admişi la acele şcoli. "Din documentele verificate, s-a constatat că, dintr-un total de 523 de cereri de transfer depuse, dintre care 7 în afara termenului stabilit, au fost aprobate 386 de cereri. Dintre cele 386 de cereri aprobate, pentru 332 de elevi transferul s-a realizat fără respectarea prevederilor legale prevăzute de Metodologia de organizare şi desfăşurare a admiterii în învăţământul liceal de stat", a spus ministrul Educaţiei. De asemenea, în alte 38 de cazuri, cererile de transfer au rămas valabile, întrucât în aceste cazuri a corespuns media de admitere, fiind peste mediile ultimilor admişi în acele şcoli. În celelalte cazuri s-a constatat că transferurile au fost aprobate respectând reglementările, fiind cazuri în care sunt fraţi gemeni sau elevi cu probleme medicale. "Compararea notelor obţinute de elevi la Evaluarea Naţională cu ultima notă de admitere din liceele în care au fost transferaţi a relevat, în numeroase cazuri, diferenţe cuprinse între 1 punct şi 2,83 puncte. Doar pentru 54 de cereri au fost respectate prevederile legale: 38 îndeplinesc condiţia cu privire la media de admitere, 12 sunt cazuri de fraţi gemeni sau tripleţi, două sunt cereri de transfer la profil vocaţional, iar alte două cereri aprobate au fost susţinute cu documente care dovedesc afecţiuni medicale grave", a precizat Cîmpeanu.

Fermierii vor primi despăgubiri diferenţiat

Autorităţile vor acorda diferenţiat despăgubirile specifice fermierilor mici şi fermierilor mari, pentru cei din urmă fiind nevoie de aprobarea Comisiei Europene, a declarat luni ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, susţinând că nu există o evaluare precisă a efectelor secetei în agricultură. Constantin a afirmat că, probabil, fiecare fermier înregistrează pierderi din cauza secetei la culturile de primăvară. Culturile însămânţate în toamna anului 2014, pentru care s-a încheiat campania de recoltat, nu au avut pierderi foarte mari din cauza secetei, a spus Constantin. De exemplu, la culturile de grâu şi orz, rezultatele sunt uşor mai bune decât în 2014. Astfel, dacă în anul 2014 producţia medie de grâu la hectar a fost de 3,64 tone, în 2015 este de 3,68 tone, iar cantitatea recoltată, potrivit celor mai recente date, este de 7,5 milioane tone, comparativ cu anul 2014, când a fost de 7,4 milioane tone. De asemenea, la orz, producţia medie la hectar a fost în acest an de 4,03 tone, în timp ce în 2014 a fost de 3,8 tone la hectar, cantitatea totală recoltată fiind de 1,05 milioane tone. Pentru rapiţă, producţia la hectar a avut de suferit, înregistrându-se o cantitate mai mică, de 2,36 de tone la hectar, comparativ cu 2,57 tone în anul 2014.

Protestul medicilor de pe Facebook devine tot mai vizibil

Medicii care au aderat la un grup de iniţiativă pe Facebook, al căror număr a ajuns la peste 21.000, au redenumit grupul "Alianţa medicilor pentru modernizarea în sănătate" şi spun că "plicul" este un mod degradant şi nepotrivit pentru o ţară modernă de a recompensa serviciul medical. În urma sugestiilor primite din partea foarte multor membri ai grupului "Medici gata de grevă generală", grupul de iniţiativă a hotărât, luni, ca această mişcare spontană a cadrelor medicale să poarte numele de "Alianţa medicilor pentru modernizarea în sănătate". Potrivit reprezenţilor grupului, reacţia cadrelor medicale a fost generată de hotărârea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, care a decis că medicii sunt consideraţi funcţionari publici după legea penală, făcându-i astfel pasibili de închisoare dacă primesc o donaţie din partea pacienţilor. "În ultimii 25 de ani toate guvernele au luat bani de la sănătate şi i-au dat în altă parte, asumând faptul că pacientul vine cu plicul la doctor. Existenţa «plicului» este un mod degradant, atât pentru medic, cât şi pentru pacient, de a recompensa un serviciu medical, total neavenit pentru o ţară modernă, şi care trebuie eliminat", a spus medicul Letitia Coriu. Un alt membru al grpului, medicul George Ilie, arată că nu se doreşte legalizarea "şpăgii", ci salarii decente pentru medici.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.