Politician străin: Romanii, dezgustători şi obraznici
Cel mai recent caz este cel din Luxemburg, unde un celebru avocat, Gaston Vogel, a cerut măsuri împotriva cerşetorilor români "dezgustători" şi "obraznici", atrăgând reacţia Ambasadei României, care a denunţat o tentativă de generalizare şi stigmatizare. "Aerul s-a umplut de duhoarea pe care o degajă zilnic grupurile de cerşetori dezgustători, obraznici, care, în virtutea prevederilor generoase ale Acordului Schengen, ajung în Luxemburg, fără niciun control, din îndepărtata Românie", a declarat celebrul avocat Gaston Vogel într-o scrisoare deschisă adresată Primăriei oraşului. În replică, ambasadorul României, Roxana Iftimie, a criticat atenţia exagerată pe care presa o acordă avocatului Gaston Vogel, denunţând "discursul de ură" al acestuia. "Libertatea de exprimare este esenţială. Cu toate aceastea, nu trebuie să conducă la promovarea, mai ales în spaţiul public, a unui discurs de ură, îndreptat împotriva unor persoane sau comunităţi. Chiar dacă înţelegem că scrisoarea domnului Vogel nu reflectă decât punctul de vedere al autorului, apreciem că este necesară o atenţie suplimentară, pentru a evita promovarea prin presă a stigmatizărilor şi generalizărilor nocive, pe care suntem convinşi că nu le împărtăşiţi. O generalizare de acest tip este cea prin care România este numită ca fiind ţară de origine a tuturor persoanelor care cerşesc, descrise de altfel într-un mod discriminatoriu şi nedemn. Amintim că Europa se bazează pe o serie de valori comune, printre care se numără dreptul la respectarea demnităţii cetăţenilor", a transmis Ambasada României din Luxemburg.
CE: Imigranţii, inclusiv romii, aduc o contribuţie netă la economia ţărilor-gazdă
Politicieni şi presa din ţări precum Marea Britanie, Germania, Italia şi Suedia au prezentat frecvent date nefondate despre numărul romilor care ar putea veni sau care au venit în aceste state. Imigranţii romi au fost adesea acuzaţi în discursul politic şi în presă că abuzează de ajutoarele sociale şi refuză orice formă de integrare în societate, dar aceste percepţii nu sunt susţinute de fapte, constata Nils Muiznieks. Într-un studiu din 2013, Comisia Europeană a arătat că imigranţii comunitari, inclusiv romii, aduc o contribuţie netă la economia ţărilor-gazdă, plătind mai mult sub formă de taxe decât primesc ca ajutoare. În plus, este mai puţin probabil ca imigranţii romi să ceară asistenţă de şomaj sau alocaţii pentru copii şi familie decât romii nativi. De asemenea, numeroşi romi muncesc şi s-au integrat bine în ţările-gazdă.
În Austria, Guvernul calculase recent că reducerea alocaţiilor pentru copiii străinilor din statele membre UE care muncesc pe teritoriul austriac ar avea ca rezultat o economie la buget de 50 de milioane de euro anual, calculele atrăgând o serie de critici privind discriminarea. Probleme privind imaginea imigranţilor români au fost în nenumărate rânduri şi în Italia. Ca exemplu recent, eurodeputatul Gianluca Buonanno, membru al partidului xenofob Liga Nordului, afirma în februarie că îi înţelegea pe gardienii care ironizau sinuciderea unui deţinut român, subliniind că nu îi pasă de moartea unui "superinfractor", că astfel s-au economisit bani şi că vrea plecarea tuturor românilor.
În Franţa, premierul Manuel Valls a fost citat recent la o instanţă din Paris în procesul intentat de o organizaţie nonguvernamentală după declaraţii controversate despre romi din România şi Bulgaria.
