Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Peste 1.600 de români arestaţi în străinătate în ultimele şase luni

Ziarul de Vrancea
31 iul 2015 515 vizualizări
Şoferul sloven care i-a ucis pe prim-procurorul arădean Flavius Chiş şi pe membrii familiei acestuia într-un accident petrecut pe o autostradă de lângă Ljubljana, după care a fugit, fiind căutat de Poliţie, a fost găsit mort.

Publicaţiile din Slovenia citează oficiali din Poliţie, care au declarat, joi, că a fost confirmată moartea şoferului căutat în urma accidentului în care au murit patru români. Potrivit zurnal24.si, cadavrul unui bărbat a fost descoperit încă de duminică într-o pădure aflată între localităţile slovene Logatec şi Laze, iar poliţiştii au primit informaţii că este vorba despre Stanka Brajerja (50 ani), şoferul cisternei implicate în accidentul din 13 iulie, în care au murit prim-procurorul arădean Flavius Chiş, soţia, copilul şi soacra acestuia. Autorităţile slovene au confirmat abia joi identitatea, după ce au primit rezultatele testelor ADN.
Conform altor publicaţii locale, poliţiştii nu au, în acest moment, suspiciuni privind cauzele morţii bărbatului, pe corpul căruia nu au fost găsite urme de violenţă, astfel că există suspiciunea că acesta s-a sinucis.
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Arad, Flavius Chiş, a murit, în 13 iulie, într-un accident rutier petrecut pe o autostradă din Slovenia, în care şi-au mai pierdut viaţa soţia sa, fiul său în vârstă de cinci ani şi soacra sa. Accidentul a avut loc în apropiere de Ljubliana, pe autostradă, unde autoturismul a fost izbit de o autocisternă condusă de un şofer, în vârstă de 51 de ani, care a fugit de la faţa locului, fiind căutat de de poliţişti. Conform presei slovene, autoturismul în care se afla Chiş era oprit pe banda de urgenţă, iar o autocisternă l-a lovit şi l-a proiectat în stâncile de la marginea autostrăzii. În accident a mai fost implicat un autoturism din România, ai cărui ocupanţi ar fi fost prieteni ai victimelor, care îi însoţeau în vacanţă. Este vorba despre două persoane care au fost rănite, fiind internate în Slovenia.

Doi romani din trei susţin unirea cu Moldova până în 2018

Rezultatele unui sondaj realizat de Inscop arată că 67,9% dintre români susţin unirea cu Republica Moldova până în 2018, când se împlinesc 100 de ani de la Marea Unire, în timp ce doar 14,8% mai degrabă nu o susţin.
"Procentul de acord este foarte mare şi confirmă date anterioare culese şi interpretate în cadrul barometrului Inscop-Adevărul despre România. Desigur, ideea celor 100 de ani de la Marea Unire are în mod evident o puternică notă unionistă, dar acest 2018 pune în faţa respondenţilor şi un termen foarte apropiat", a explicat Darie Cristea, director general Inscop, pentru Agerpres. La această întrebare, non-răspunsurile cumulează 17,3%.
Potrivit aceluiaşi sondaj, 52,6% dintre români afirmă că au o părere bună despre câştigarea alegerilor pentru Primăria Chişinăului de către Dorin Chirtoacă, în timp ce 6,9% au o părere proastă. "Numărul de non-răspunsuri este foarte mare, ceea ce atrage atenţia asupra principalei probleme a raportării românilor la Republica Moldova — o informare precară a românilor în legătură cu evenimentele de peste Prut", arată Darie Cristea.
67,8% dintre respondenţi spun că România ar trebui să uşureze acordarea cetăţeniei pentru basarabeni. 17,5% nu sunt de acord, iar 14,6% aleg să nu răspundă sau nu ştiu. Totodată, 56,3% dintre români cred că ţara noastră ajută suficient Republica Moldova pentru a se integra în UE, 29,6% cred că ar trebui să facă mai mult.
Pe de altă parte, 46% dintre respondenţi cred că integrarea Republicii Moldova în UE depinde mai mult de voinţa cetăţenilor săi şi a politicienilor locali, în timp ce 40,5% consideră că depinde mai mult de ajutorul dat de România şi alte state europene, relevă aceeaşi cercetare.
Barometrul a fost realizat de Inscop Research la comanda "Adevărul" în perioada 9 — 14 iulie 2015.


Peste 163 milioane de lei, recuperaţi din infracţiuni economice

Peste 163 de milioane de lei au fost recuperaţi, în primul semestru, în dosarele în care sunt cercetate infracţiuni economice, în aceste cauze fiind pus sechestru pe bunuri în valoare de aproximativ 155 de milioane de lei. Potrivit Poliţiei Române, în primele şase luni ale anului au fost recuperaţi, în numerar sau din conturi bancare, 163.668.000 de lei din valoarea prejudiciilor stabilite în cauzele penale în care ofiţerii Direcţiei de Investigare a Criminalităţii Economice (DICE) au făcut cercetări. De asemenea, anchetatorii au pus, în aceste dosare, sechestru asigurător pe bunuri în valoare de 154.669.000 de lei. Dosarele deschise de poliţişti s-au concretizat în 21 de rechizitorii şi 29 de declinări către Direcţia Naţională Anticorupţie şi Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism. Anchetatorii au luat măsura arestului preventiv sau a arestului la domiciliu faţă de 96 de persoane dintre cele cercetate în cauzele privind infracţiuni economice, în primul semestru al anului. "Activităţile întreprinse, în special cele realizate în cooperare cu structurile Ministerului Finanţelor Publice, cu atribuţii în domeniu, au determinat creşterea numărului operaţiunilor fiscalizate. Astfel, au influenţat schimbarea comportamentului fiscal al contribuabililor, persoane juridice sau fizice, ceea ce a determinat creşterea încasărilor fiscale la bugetul de stat cu 13,5 la sută faţă de perioada similară a anului trecut", a precizat Poliţia Română.

Temperaturile ridicate şi secetă în luna august

Luna august va aduce, în general, un regim termic al aerului destul de ridicat comparativ cu mediile multianuale ale perioadei, în timp ce la nivel de precipitaţii cantităţile vor fi deficitare în aproape toată ţara, reiese din estimările Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM).
Conform prognozei, în august, temperaturile medii lunare se vor situa peste mediile multianuale (19,7 grade Celsius, raportate la perioada 1981-2010) în cea mai mare parte a teritoriului, abaterile termice cele mai mari fiind posibile îndeosebi în regiunile sudice, sud-estice şi vestice.
Astfel, pentru Muntenia sunt prognozate temperaturi medii de 18-23 grade Celsius, în Dobrogea între 22 şi 23 de grade Celsius, în Transilvania de 16-20 grade Celsius şi în Banat între 19 şi 23 de grade Celsius. De asemenea, în Crişana mediile se vor încadra între 19 şi 21 de grade Celsius, în Maramureş între 18 şi 20 de grade Celsius, în Oltenia între 17 şi 23 de grade Celsius şi în Moldova între 15 şi 23 de grade Celsius.
În ceea ce priveşte cantităţile de precipitaţii, acestea vor fi deficitare în aproape toată ţara, cele mai scăzute valori urmând să se înregistreze în sud-estul şi sudul teritoriului, unde se vor situa între 22 şi 40 de litri/mp. Media multianuală de precipitaţii este de 77,8 l/mp. Cu toate acestea, normele climatologice pentru precipitaţii ar putea atinge şi 90-95 litri /mp în Transilvania şi Muntenia pe fondul unor intervale de instabilitate atmosferică accentuată, caracterizată prin averse şi descărcări electrice.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.