Ponta, Gorghiu şi Blaga, la curtea "Împăratului" Vlasov
Procurorii DNA l-au trimis în judecată pe fostul preşedinte al Camerei de Comerţ şi Industrie a României, Mihail Vlasov, într-un nou dosar de corupţie. El este acuzat că i-a dat mită unui parlamentar, pentru ca acesta din urmă să promoveze un anumit proiect de act normativ.
Astfel, în 26 februarie 2013, în calitate de preşedinte al Colegiului de Conducere al Camerei de Comerţ şi Industrie a României (CCIR), Vlasov i-a cerut unui deputat "să îi susţină interesele", prin promovarea unui proiect de act normativ intitulat "Lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în registrul comerţului". Solicitarea a fost formulată în contextul în care Mihail Vlasov îşi dorea adoptarea unui act normativ prin care Camera de Comerţ şi Industrie a României să poată prelua Oficiului Naţional al Registrului Comerţului, potrivit rechizitoriului. "În schimbul susţinerii proiectului de lege, Vlasov Mihail i-a promis deputatului respectiv, la cererea acestuia, că îl va numi în funcţia de arbitru în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional de pe lângă Camera de Comerţ şi Industrie a României", precizează sursa citată. Deputatul respectiv era membru în Comisia juridică a Camerei Deputaţilor, comisie permanentă competentă să avizeze propunerile legislative, înainte ca acestea să fie supuse votului în plen.
De asemenea, Mihail Vlasov spunea că are sprijin politic din partea unor funcţionari guvernamentali, între aceştia numărându-se Victor Ponta, Călin Popescu Tăriceanu, Crin Antonescu şi Vasile Blaga.
Alina Gorghiu, audiată ca martor
Copreşedintele PNL Alina Gorghiu este unul dintre iniţiatorii proiectului de lege privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului, act normativ care a fost promovat la presiunea lui Mihail Vlasov, potrivit rechizitoriului. Astfel, în cadrul actului de sesizare a instanţei, apare informaţia conform căreia iniţiatorii proiectului vizat de anchetatori au fost: deputatul Aurel Vainer, deputatul Alina Gorghiu, senatorul Klarik Laslo-Attila, deputatul Attila Marko, deputatul Mircea Grosaru şi deputatul Florin Iordache. "Se observă faptul că deputaţii semnatari ai proiectului sunt reprezentanţi ai unor grupuri politice diferite, inclusiv reprezentanţi ai minorităţilor naţionale. Scopul era acela ca iniţiatorii să-şi convingă colegii de formaţiune politică să susţină proiectul care, teoretic, ar fi avut şanse de a fi adoptat, iar pe de altă parte, să confere în spaţiul public o aparenţă de neutralitate privind originea iniţiativei", potrivit rechizitoriului DNA.
Din cuprinsul convorbirilor telefonice interceptate de anchetatori a rezultat faptul că Mihail Vlasov a fost cel care şi-a exercitat influenţa asupra unor parlamentari astfel încât proiectul să fie însuşit de către toate grupurile politice. "În special, influenţa s-a exercitat asupra parlamentarilor care au avut calitatea de arbitri în cadrul Curţii de Arbitraj Comercial Internaţional (Florin Iordache, Alina Gorghiu şi Aurel Vainer) ori prin intermediul unor membri ai Camerei de Comerţ şi Industrie a României ori camerelor teritoriale (Andras Edler)", potrivit sursei citate. Astfel, Vlasov l-a sunat pe deputatul Florin Iordache căruia i-a indicat parlamentarii care urmează să semneze propunerea legislativă, fapt ce reiese dintr-o conversaţie telefonică interceptată de oamenii legii. Între cei indicaţi în discuţie se numără Alina Gorghiu, Toni Greblă şi Ion Chelaru.
În cadrul rechizitoriului se arată că deputaţii Alina Gorghiu şi Florin Iordache au avut mai multe apariţii în presă, în perioada imediat următoare depunerii proiectului. "Aceştia s-au delimitat de respectivul demers legislativ şi nu l-au mai susţinut pe fondul unei reacţii destul de virulente a societăţii civile, a mediului de afaceri şi a altor politicieni", precizează anchetatorii.
Alina Gorghiu a fost audiată, în calitate de martor, în acest dosar, în 17 februarie, ea declarând, că, la începutul anului 2013, a fost contactată de către deputatul Florin Iordache care i-a solicitat să semneze propunerea legislativă privind registratorii comerciali şi activitatea de înregistrare în Registrul Comerţului.
Mihail Vlasov a mai fost trimis în judecată într-un alt dosar penal, în aprilie 2014. Între timp, în acest prim dosar, fostul preşedinte al CCIR a fost condamnat la patru ani de închisoare cu executare pentru trafic de influenţă, de Curtea de Apel Bucureşti. Decizia a fost contestată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, instanţă care va da sentinţa definitivă în acest caz.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
