Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Pedeapsă exemplară

Ziarul de Vrancea
29 mai 2015 590 vizualizări
Regizorul Mihnea Columbeanu a fost condamnat la 26 de ani şi patru luni, pentru pornografie infantilă u decizia este definitivă

Regizorul şi actorul Mihnea Columbeanu a fost condamnat, vineri, de Curtea de Apel Bucureşti, la 26 de ani şi patru luni închisoare, el fiind găsit vinovat de comiterea infracţiunii de pornografie infantilă. Decizia luată de judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti este definitivă. Prin sentinţa de vineri, judecătorii Curţii au menţinut pedeapsa dată în primă instanţă, în februarie, de Tribunalul Bucureşti. Mihnea Columbeanu a fost condamnat la mai multe pedepse pentru pornografie infantilă, trafic de minori şi agresiune sexuală, toate în formă continuată, acestea nedepăşind şase ani. Instanţa a decis adăugarea unui spor de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv 20 de ani şi patru luni de închisoare, astfel că Mihnea Columbeanu va executa 26 de ani şi patru luni de închisoare, dacă decizia rămane definitivă. În acelaşi dosar a fost condamnată şi Gabriela Ionescu, mama uneia dintre victimele lui Columbeanu, la nouă ani şi patru luni de închisoare. Femeia a fost găsită vinovată de complicitate la pornografie infantilă în formă continuată. Judecătorii au decis ca regizorul Mihnea Columbeanu să platească daune morale de cate 5.000 de euro pentru victimele sale. Mihnea Columbeanu se află în arest din 31 iulie 2014. Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT) au instrumentat acest dosar de pornografie infantilă, trafic de minori, viol şi agresiune sexuală în formă continuată. Din probele administrate, anchetatorii au ajuns la concluzia că regizorul, între 14 iunie 2010 şi 1 iunie 2014, a primit şi a adăpostit, o minoră de la varsta de şapte ani şi trei pană la 11 ani şi trei luni, cu scopul exploatării sexuale. "Inculpatul a obligat minora să suporte şi să întreţină acte sexuale orale şi alte acte de natură sexuală, profitand de imposibilitatea victimei de a-şi exprima voinţa şi prin oferirea de bani şi alte foloase mamei acesteia. Exploatarea sexuală a minorei a vizat şi producerea de către inculpat de materiale pornografice cu victima", potrivit DIICOT. Mai mult, în 5 februarie 2013, Mihnea Columbeanu "ar fi întreţinut un act sexual oral cu minora care avea, la acel moment, varsta de nouă ani, profitand de imposibilitatea ei de a-şi exprima voinţa, precum şi de starea de constrangere morală în care se afla din cauza autorităţii exercitate de mama sa". "Astfel, în schimbul promisiunii unei sume de bani de către inculpat, mama minorei a determinat-o şi a încurajat-o pe fiica sa să suporte actul sexual oral, promiţandu-i că urma să o înveţe chiar ea cum să întreţină acte sexuale pe viitor", mai spun procurorii. Mama fetei a fost găsită vinovată de trafic de minori în formă continuată, complicitate la viol, complicitate la pornografie infantilă şi complicitate la agresiune sexuală în formă continuată. Potrivit Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, Mihnea Columbeanu, în varstă de 54 de ani, a accesat materiale pornografice cu minori, folosind ID-ul "Mike", apoi le-a pus la dispoziţia utilizatorilor unei reţele informatice, în locuinţa acestuia fiind găsite 12 hard-disk-uri, patru memory-stick-uri şi 1.331 de DVD-uri şi CD-uri cu astfel de materiale.

Ginerele lui Blaga a fost arestat preventiv

Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a decis, vineri, să menţină sentinţa dată în primă instanţă în privinţa lui Andrei Rudeanu, ginerele lui Vasile Blaga, astfel încat acesta va rămane în arest pe o perioadă de 30 de zile, în dosarul de evaziune fiscală, cu un prejudiciu estimat la 600.000 de euro. Judecătorii CAB au respins contestaţia lui Rudeanu, motiv pentru care ginerele copreşedintelui PNL va fi cercetat în stare de arest preventiv. Decizia este definitivă. Tribunalul Bucureşti a decis, în 22 mai, arestarea preventivă a lui Andrei Rudeanu. În motivarea sentinţei, judecătorii arătau că lăsarea în libertate a ginerelui lui Vasile Blaga ar crea un sentiment acut de insecuritate, generand nu doar "oroare şi revoltă" în societate, dar ar încuraja şi alte persoane să săvarşească acelaşi fapte. Conform motivării instanţei, lipsa unei "reacţii ferme" a sistemului judiciar şi lăsarea lui Rudeanu în libertate ar induce "perturbări grave ale disciplinei publice", ale respectului faţă de lege, "stimuland temerea colectivă că justiţia nu este eficientă împotriva unor fapte deosebit de periculoase". Poliţiştii au făcut, în 21 mai, percheziţii în Bucureşti şi Hunedoara, în dosarul în care sunt vizate cinci firme de pază, printre care şi cea a lui Andrei Rudeanu, care ar fi fost implicate în comiterea unor infracţiuni de evaziune fiscală, prin înregistrarea în contabilitate de achiziţii fictive de servicii. "Din investigaţii a reieşit faptul că, în scopul sustragerii de la plata taxelor şi impozitelor către bugetul de stat, reprezentanţii unei companii specializate în prestări de servicii de pază ar fi creat un circuit infracţional, format din mai multe societăţi comerciale, prin care ar fi fost evidenţiate tranzacţii fictive", se arăta într-un comunicat de presă al Poliţiei Romane. Andrei Rudeanu şi alte persoane au fost audiaţi la Parchetul Curţii de Apel Bucureşti, la finalul percheziţiilor, însă numai ginerele lui Blaga a fost reţinut. Ulterior, procurorii au cerut arestarea preventivă a sa, solicitare admisă de Tribunalul Capitalei.


Cum motivează judecătorii pedeapsa dată Monicăi Iacob Ridzi

Monica Iacob Ridzi a plasat vina pe ceilalţi inculpaţi din dosar şi chiar şi pe martori, ea fiind "părtaşă" încă de la început la "fraudarea banului public", arată judecătorii în motivarea sentinţei de condamnare a fostului ministru la cinci ani de închisoare. Monica Iacob Ridzi a fost condamnată definitiv, în 16 februarie, de către instanţa supremă, la cinci ani de închisoare pentru abuz în serviciu privind manifestările organizate în 2009 de Ziua Tineretului.  "Strategia de apărare adoptată de către toţi inculpaţii a vizat pe de o parte negarea propriei responsabilităţi, iar pe de altă parte aruncarea acesteia pe umerii celorlalţi coinculpaţi (sau chiar şi martori), fie că vorbim despre persoane cu funcţii de decizie (directori), fie că vorbim despre subordonaţi ai acestora (consilieri). În realitate, ceea ce diferenţiază inculpaţii este faptul că unii dintre ei au fost părtaşi de la bun început la fraudarea banilor publici, concepand, decizand şi supervizand întreaga activitate infracţională (cum este cazul inculpatelor Iacob-Ridzi sau Varsta), în timp ce alţii au intervenit doar punctual, în unele momente ale procesului fraudulos, corespunzător atribuţiilor pe care le aveau sau rolului încredinţat (în cazul inculpaţilor - reprezentanţi ai societăţilor private)", potrivit motivării instanţei. Conform sursei citate, Monica Iacob-Ridzi, în calitate de ministru şi ordonator principal de credite, a transferat responsabilitatea întregului proces de organizare a Zilei Tineretului către ceilalţi inculpaţi, ca şi subordonaţi.

Prinţul Charles se va întalni cu Iohannis

Prinţul Charles va veni în Romania, în vizită privată, urmand să aibă o întalnire cu preşedintele Klaus Iohannis, au declarat surse oficiale. Potrivit acestora, este posibilă o întalnire şi cu premierul Victor Ponta, care însă la această oră nu este definitiv stabilită şi confirmată. Vizita prinţului Charles este programată pentru finele acestei săptămani. Sosirea prinţului Charles în Romania a fost confirmată de Preşedinţie, care a anunţat, într-un comunicat, că acesta va fi primit de către preşedintele Iohannis duminică, la ora 17.30, la Palatul Cotroceni.

Două artefacte romane, expuse la muzeu după ce au fost recuperate

Două tăbliţe de bronz reprezentand tabulae romane care conţin legile vechiului oraş Troesmis, în prezent Igliţa, din judeţul Tulcea, furate în 2002 şi recuperate recent din Londra de autorităţile romane, vor fi expuse, în weekend, la Muzeul Naţional de Istorie a Romaniei (MNIR) din Bucureşti. Cele două plăci epigrafice din brozn au fost prezentate, vineri, la o conferinţă de presă, care a avut loc la sediul Muzeului Naţional de Istorie a Romaniei. La acest eveniment au participat, printre alţii, Ernest Oberländer-Tarnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a Romaniei, Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe langă Curtea de Apel Alba Iulia, Ioan Piso, profesor la Facultatea de Istorie şi Filosofie a Universităţii Babeş-Bolyai, Bogdan Stanoevici, secretar de stat în Ministerul Culturii, comisar-şef Bogdan Carp, de la Inspectoratul General al Poliţiei Romane (IGPR), şi comisar-şef Mihai Pitulescu, director al Direcţiei de Investigaţii Criminale IGPR. Potrivit directorului MNIR, această recuperare reprezintă "încununarea unor eforturi pe care puţini dintre cei care nu sunt implicaţi direct în ele le pot cuantifica".


Camera Deputaţilor deschide porţile pentru copii de 1 iunie

Camera Deputaţilor îşi va deschide porţile, luni, 1 iunie, începand cu ora 10.00, pentru copiii care vor dori să viziteze instituţia, aceştia putand să vadă şi sala în care se desfăşoară şedinţele de plen ale Parlamentului, dar şi cabinetul preşedintelui Camerei, Valeriu Zgonea. Copiii şi însoţitorii acestora vor putea vedea sălile care intră, de obicei, în circuitul turistic - "Al.I.Cuza", "Galeria de onoare", "Nicolae Iorga", "Nicolae Bălcescu", precum şi sala în care se desfăşoară şedinţele de plen, Cabinetul preşedintelui Camerei Deputaţilor, sala "I.Gh.Duca" şi sala "Spiru Haret”, informează Camera Deputaţilor. Accesul se va face pe la intrarea dinspre Piaţa Constituţiei, intrarea C1 din Palatul Parlamentului. Acţiunea "Porţi deschise pentru copii" se află la a VI-a ediţie. Astfel de evenimente au fost organizate şi în anii trecuţi, începand din 2007, în toţi aceşti ani, conform estimărilor, aproximativ 20.000 de copii vizitand Camera Deputaţilor.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.