MOZAIC STIRI NATIONALE: Obişnuiţi să aruncaţi gunoiul pe geam? Senatorii v-au pus gand rău
Propunerea legislativă a fost adoptată tacit de Senat, în şedinţa de luni, în urma depăşirii termenului în care senatorii trebuiau să se pronunţe, potrivit hotnews.ro. Pentru a fi aplicat, proiectul trebuie să treacă şi de Cameră Deputaţilor, care este for decizional.
Potrivit propunerii legislative, atat persoanele fizice, cat şi cele juridice vor fi sancţionate pentru aruncarea resturilor menajere, a obiectelor şi a lichidelor pe ferestrele apartamentelor, precum şi pentru aruncarea la întamplare a gunoaielor şi a mucurilor de ţigară din maşini. În ambele cazuri, amendă aplicabilă va fi cuprinsă între 1.000 şi 2.500 de lei.
Potrivit iniţiatorilor, viaţa la bloc a obişnuit anumiţi cetăţeni cu ideea că spaţiile din faţă şi din spatele clădirilor de locuit sunt ale nimănui, astfel că se pot arunca obiecte şi resturi menajere fără a deranja pe cineva. De aceea, amenzile propuse trebuie legiferate, astfel încat oamenii să nu mai facă mizerie în jurul blocurilor cu atata uşurinţă.
Membrii Comisiei senatoriale pentru Administraţie Publică şi Organizarea Teritoriului au considerat, în raportul asupra propunerii, că documentul ar trebui respins, deoarece autorităţile locale sunt cele care ar trebui să stabilească aceste amenzi, astfel încat să nu se aducă atingere principiului autonomiei locale. În acelaşi timp, iniţiatorii susţin că, deşi consiliile locale trebuie să ia măsurile necesare pentru a preveni aruncarea gunoaielor, practica a arătat că hotărarile acestora nu produc efecte juridice. "În alte ţări, amenzile pentru aruncarea gunoiului în locuri nepermise sunt usturătoare şi, cel mai important, se aplică, încat oamenii respectă legea mai mult de frica amenzilor, iar de aruncat gunoi pe ferestre şi din autovehicule nici nu se mai pune problema", este subliniat în expunerea de motive.
România, pe ultimul loc în UE privind industria de carte
Grigore Arsene, preşedintele Asociaţiei Editorilor din România (AER), a declarat ieri, într-o conferinţă de presă, că România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană (UE) în ceea ce priveşte industria de carte, menţionând că sunt judeţe în ţara noastră unde nu există nicio librărie. "De ce se fac târguri de carte în România? Se fac târguri de carte în toată lumea, pentru ca editorii şi autorii să fie aproape de public, într-un cadru organizat. În România, e un motiv în plus şi anume precaritatea difuzării. Dacă acum patru ani, în România, existau 550 librării propriu-zise, acum librării propriu-zise sunt 150, restul sunt, probabil, colţuri unde mai sunt câteva cărţi. Asta spune multe, spune faptul că, eu ştiu, cartea nu ajunge în o mulţime de zone. Sunt oraşe cu 70.000 de locuitori fără niciun magazin special de carte, sunt judeţe fără nicio librărie de carte. În acelaşi timp, s-a dezvoltat distribuţia online, cu toate aspectele pozitive, dar şi cu formarea unui public doritor de carte ieftină. Ceea ce, e o altă discuţie, poate să fie bine, poate să fie rău, pentru editori sunt mai puţine resurse", a mai spus Grigore Arsene.
În plus, preşedintele Asociaţiei Editorilor din România a precizat că România se situează pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte industria de carte. "Din toate punctele de vedere, România este pe ultimul loc în Uniunea Europeană în ceea ce priveşte industria de carte, dacă ne uităm la cifre. Avem câteva lucruri la care suntem buni şi anume faptul că suntem sincron cu marile apariţii europene şi faptul că, din ce în ce mai mult, producem scriitori care se traduc în foarte multe limbi. Aici sunt câteva edituri importante, în principal Poliromul, care a creat o întreagă pleiadă de scriitori mai tineri sau mai puţin tineri care au obţinut succese internaţionale", a spus Grigore Arsene.
Directorul RA-APPS, arestat
Directorul RA-APPS, Gabriel Surdu, a fost arestat, în dosarul în care este suspectat că i-a cerut şefului CJ Buzău să faciliteze firmei sale obţinerea unui contract pentru lucrări de canalizare în valoare de aproape 11 milioane euro. Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) au decis astfel să admită contestaţia procurorilor DNA la decizia Tribunalului Bucureşti, prin care s-a dispus cercetarea lui Surdu sub control judiciar.
Sentinţa este definitivă, iar Gabriel Surdu urma să fie încarcerat.
Surdu a fost reţinut de procurorii DNA, în 29 aprilie, în dosarul în care este suspectat că i-a cerut şefului CJ Buzău să faciliteze firmei sale, pe care o conducea printr-un intermediar, obţinerea unui contract pentru lucrări de canalizare în valoare de aproape 11 milioane euro. În 1 mai, analizând cererea procurorilor, Tribunalul Bucureşti a dispus cercetarea lui Gabriel Surdu sub control judiciar.
Vicepreşedintele CJ Caraş-Severin, prins când lua mită 20.000 de lei
Vicepreşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Caraş-Severin Ionesie Gheorghioni (PNL) a fost prins în flagrant, ieri, de procurorii DNA, în timp ce lua mită 20.000 de lei de la un om de afaceri pentru atribuirea unui contract, susţin surse judiciare. Conform surselor citate, banii erau puşi într-o revistă care i-a fost dată lui Gheorghioni de către un om de afaceri. În schimbul banilor, vicepreşedintele CJ Caraş-Severin ar fi trebuit să îi înlesnească omului de afaceri atribuirea unui contract. De asemenea, surse judiciare au declarat că cei 20.000 de lei ar fi reprezentat o tranşă din suma totală cerută de Gheorghioni de la omul de afaceri pentru încredinţarea unor lucrări de reabilitare a unor drumuri. Potrivit surselor citate, în acest caz s-ar fi cerut mită 10 la sută din contravaloarea lucrărilor.
Anchetatorii arată şi că tranşele de bani erau transmise nepotului lui Ghiorghioni de către reprezentanţii societăţii care urma să caştige contactul.
Ionesie Gheorghioni a fost deputat PDL de Caraş-Severin în perioada 2004-2008, iar de şase ani este vicepreşedinte al CJ Caraş-Severin, fiind unul din apropiaţii preşedintelui instituţiei, Sorin Frunzăverde.
Primarul unei comune nu poate justifica o avere de un milion de euro
Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate, în cuantum de 4.057.629 lei (aproximativ 963.807 euro), între averea dobândită şi veniturile realizate, în perioada 2008-2011, de către Adrian Mladin, primarul comunei Jilava, judeţul Ilfov. Inspectorii de integritate au sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti, în vederea începerii acţiunii de control cu privire la modificările patrimoniale intervenite şi veniturile realizate de către Adrian Mladin în perioada exercitării funcţiei publice.
De asemenea, în urma procedurilor de evaluare au rezultat indicii cu privire la săvârşirea infracţiunii de luare de mită de către Adrian Mladin, dat fiind faptul că mai multe depuneri de numerar efectuate de către diverse persoane fizice în conturile bancare ale primarului sunt nejustificate.
Prin urmare, ANI a sesizat DNA.
Deputat PSD, condamnat la trei ani de închisoare cu suspendare
Deputatul PSD Marian Ghiveciu a fost condamnat, ieri, de instanţa supremă, la trei ani închisoare cu suspendare într-un dosar legat de retrocedarea nelegală a unor terenuri din judeţul Buzău, el fiind găsit vinovat de săvârşirea infracţiunii de abuz în serviciu.
Prin aceeaşi sentinţă s-a dispus ca Marian Ghiveciu, Dumitru Borcan şi Nicolae Costache să plătească, în solidar, despăgubiri materiale de 350.000 de lei către partea civilă Luminiţa Marioara Vasile şi de 1.035.000 de lei către părţile civile Luminiţa Marioara Vasile şi Constantin Vasile.
Ghiveciu, Borcan şi Costache au mai fost obligaţi de instanţă să plătească despăgubiri materiale de aproape un milion de lei către mai multe părţi civile, constând în sumele ce reprezintă diferenţa de valoare a terenurilor amplasate cu ieşire şi fără ieşire la drumul european DE 85. Decizia instanţei supreme poate fi atacată cu apel.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
