Național

"Academia infractorilor", mai profesionistă decât gruparea "Pantera roz"

Ziarul de Vrancea
26 apr 2015 494 vizualizări
"Academia infractorilor români", bandă care a furat, în ultimii ani, bijuterii de 10 milioane de euro, s-a dovedit a fi mai profesionistă din punct de vedere infracţional decât gruparea sârbă "Pantera roz", prin lipsa folosirii mijloacelor de comunicare, au declarat surse judiciare.

În urma analizării modului de operare, procurorii români au asemănat "Academia infractorilor români" cu gruparea "Pantera roz". Aceasta din urmă ar fi dat peste 340 de spargeri, în ultimii 16 ani. Banda sârbă este formată din aproximativ 200 de membri şi a devenit celebră după ce a jefuit magazine celebre de bijuterii, din întreaga lume. Potrivit presei internaţionale, membrii acestei grupări au spart, în urmă cu opt ani, un magazin din Dubai, în mai puţin de un minut, ei furând bijuteri de peste 11 milioane de euro. Un alt furt celebru, atribuit aceastei bande este cel din 2013, de la Hotelul Carlton, din Cannes, ei plecând de acolo cu bijuterii în valoare totală de 103 milioane de euro. În ceea ce priveşte "Academia infractorilor", din grupare au făcut parte peste 100 de hoţi, iar prăduirea unui magazin dura 60 de secunde, fiecare hoţ având repartizat un rol exact în jaf. În acest context, oamenii legii au ajuns la concluzia că s-a acţionat după metoda celebrei grupări sârbe "Pantera roz".
Surse judiciare au explicat că anchetarea grupării "Academia infractorilor" a fost deosebit de dificilă, metodele moderne de anchetă nefiind foarte folosite în acest caz, având în vedere discreţia acţiunilor grupului. Mai exact, explică sursele citate, în acest caz nu au putut fi interceptate telefoane pentru că executanţii nu aveau voie să deţină, să folosească sau să discute la telefon sau alte dispozitive ce puteau fi monitorizate prin mijloace tehnice moderne.
Aceleaşi surse au explicat că acest caz a fost instrumentat prin metodele clasice de anchetă, ceea ce a implicat un număr foarte mare de anchetatori. Acest lucru se explică prin faptul că nu s-au putut folosi metode moderne, precum localizarea GPS sau poziţionarea membrilor grupului prin metoda triangulaţiei semnalului telefoanelor mobile. Sursele explică faptul că în cazul anchetării grupării "Pantera Roz" autorităţile judicare s-au folosit şi de mijloace moderne de anchetă.

Hoţi în costume Armani

Ancheta DIICOT în dosarul hoţilor din magazine de lux a costat 300.000 de euro, fiind astfel una dintre cele mai scumpe ale instituţiei.
Liderii grupării, conduse de Adrian Botez, îşi recrutau membrii din casele de copii sau din cadrul unor familii sărace.  Aceştia erau antrenaţi să jefuiască un magazin în mai puţin de un minut, în condiţiile în care cele mai multe dintre acestea erau asigurate cu sisteme de alarmă, iar tâlharii trebuiau să poată să ia cât mai multe obiecte de valoare şi să fugă înainte de intrevenţia firmei de pază sau a poliţiei. Uneori, oamenii lui "Ţâţă" foloseau şi arme pentru intimidarea personalului magazinelor, însă, în urma percheziţiilor, anchetatorii au stabilit că armele erau, de fapt, de jucărie. Banii obţinuţi în urma vânzării bunurilor furate erau apoi împărţiţi, o cotă parte fiind trimisă şi familiilor altor membri, aflaţi la închisoare în alte dosare.
Înainte de a fi acceptaţi în bandă, oamenii lui Botez trebuiau să semneze un regulament, care conţinea obligaţii şi sancţiuni, şi să completeze un formular în care menţionau date legate de familie şi situaţia medicală. La acest dosar era ataşată şi o fotografie şi fire de păr, pentru ca, în caz de nevoie, să fie indentificaţi după ADN. Aceste măsuri sunt impuse, de altfel, şi cadrelor militare. Toate imobilele în care se făceau antrenamente aveau geamuri izolate cu folie neagră, iar hoţii erau aduşi la aceste locaţii cu pungi de culoare închisă pe cap. Alimentaţia şi obiectele necesare întreţinerii persoanelor care aderau la această grupare infracţională erau asigurate de iubitele şi concubinele liderului grupării.
Potrivit oamenilor legii, spargerile se făceau după un program stabilit în detaliu. Astfel, doi membri ai bandei, îmbrăcaţi cu haine scumpe, uneori chiar şi în costume Armani, intrau în magazinul care urma să fie spart. Ei imobilizau paznicul sau paznicii magazinului, iar mai apoi, intrau alţi membri ai grupării care, folosindu-se de ciocane, baroase sau topoare spărgeau toate vitrinele. Ulterior, în incinta magazinului intrau alte persoane care aveau ghiozdane poziţionate în faţă, în care puneau toate bijuteriile luate din vitrine. Sursele citate explică faptul că taberele grupării se regăseau la periferiile oraşelor în care urmau să dea spargerile. După ce furau din magazine, fiecare membru al clanului pleca într-o direcţie diferită faţă de ceilalţi hoţi. Anterior spargerilor, infractorii săpau gropi, în care ascundeau, ulterior, bunurile furate. Mai apoi, venea un alt membru care lua "prada" şi astupa groapa.
Hoţii au acţionat, în ultimii doi ani, în ţări precum Belgia, Andorra, Germania, Austria, Olanda, Croaţia sau Slovenia, ei furând, din magazine de lux, bijuterii şi ceasuri, în valoare totală de zece milioane de euro, conform anchetatorilor.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.