Se strange laţul pentru Liviu Dragnea
Procurorii anticorupţie au cerut ieri la ICCJ condamnarea lui Liviu Dragnea în dosarul Referendumului la o pedeapsă cu executare, susţinând că martorii propuşi de apărarea lui Dragnea au vorbit înainte de audieri cu acesta pentru a-şi pune în acord declaraţiile. Pe de altă parte, Liviu Dragnea a spus, când a ajuns la instanţa supremă, că nu a găsit în rechizitoriul procurorilor nicio probă pentru faptele pentru care este judecat.
"Sper să fiu achitat, pentru că n-am găsit în rechizitoriu vreo probă prin care să se dovedească că aş fi făcut faptele pentru care am fost trimis în judecată", a afirmat Dragnea.
Reprezentantul DNA, prezent ieri la dezbaterile finale din dosar, le-a cerut judecătorilor instanţei supreme o pedeapsă cu executare în acest caz.
"Considerăm că martorii propuşi în apărare au discutat înainte de termen cu inculpatul pentru a cădea de acord cu ce să spună în instanţă", a menţionat procurorul.
Care sunt acuzaţiile
Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.
Potrivit procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale". Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători. În dosarul Referendumului, la termenul din 11 martie, au fost audiaţi ca martori premierul Victor Ponta şi ministrul Apărării, Mircea Duşa.
Ponta spunea atunci că a cunoscut sistemul de sms-uri aplicat de USL la referendum şi modul de funcţionare a aplicaţiei, dar că aceasta consemna doar prezenţa şi date din procesul-verbal, nu indica şi numărul de voturi cu "Da" sau "Nu". În dosarul instrumentat de procurori există suspiciunea că sistemul de sms-uri conţinea o bază de date cu numărul de telefon al persoanei care raporta datele şi cu secţia din care raporta, către care era transmis un mesaj, de la numărul 1855, cu înştiinţarea că trebuie raportate separat prezenţa la vot în secţie şi separat numărul de voturi DA şi NU exprimate în secţia în care se aflau.
Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a rămas în pronunţare în dosarul Referendumului şi a stabilit să ia o decizie, pe fond, în 6 mai.