Reţeta prin care Vîntu recicla banii delapidaţi de la FNI
Sorin Ovidiu Vîntu a folosit inginerii financiare aparent legale prin care a "reciclat" sumele din delapidarea FNI, reuşind să ascundă banii prin creditări ale societăţilor sale, prin achiziţionarea unor imobile şi vanzări repetate, potrivit motivării deciziei de condamnare a omului de afaceri. Tribunalul Bucureşti l-a condamnat, în 9 februarie, pe Sorin Ovidiu Vîntu la şase ani şi patru luni de închisoare, în dosarul devalizării Fondului Naţional de Investiţii (FNI). Judecătorul de la Tribunalul Bucureşti care l-a condamnat pe Sorin Ovidiu Vîntu a arăta, în motivarea deciziei, că, după ce a intrat în posesia sumelor de bani scoase nelegal din patrimoniul FNI, prin intermediul lui Nicolae Popa sau al societăţilor în care era administrator sau asociat majoritar, omul de afaceri a folosit "mai multe mecanisme prin care a reciclat aceste sume, cu scopul de a le ascunde adevărate provenienţă infracţională". Potrivit instanţei, deşi ştia că banii erau proveniţi din delapidarea săvarşită de Nicolae Popa, infracţiune pentru care acesta a şi fost condamnat, Sorin Ovidiu Vîntu a ascuns şi disimulat această sumă prin multiple operaţiuni de dispoziţie şi de circulaţie a proprietăţii unor bunuri ori ale drepturilor asupra acestora, fiind astfel întrunite elementele de conţinut ale infracţiunii de spălare a banilor. Instanţa a mai reţinut că un alt mod de a ascunde sumele de bani obţinute ilegal a fost prin cumpărarea a 15 imobile, pe care apoi le-a vandut, la intervale cuprinse între o lună şi patru luni, SC Gelsor I.N. SA, cu menţiunea că vanzarea se face în vederea compensării datoriei înregistrate de societatea Gelsor în favoarea sa. Preţul de vanzare era întotdeauna, în cazul fiecărui imobil, cu mult sub preţul cu care Vîntu cumpărase anterior acele imobile. Mai mult, SC Gelsor I.N. SA avea obligaţia de a achita fiecare imobil cumpărat de la Sorin Ovidiu Vîntu în cinci rate anuale, începand din anul 2001, iar pentru perioada 2000-2001 a închiriat toate imobilele dobandite astfel SC Gelsor SA, societate creditată tot de Vîntu.
Un singur nucleu
În opinia judecătorului, aceste împrejurări "conduc la concluzia existenţei unui singur factor (ori nucleu) decizional în cazul întregului circuit civil cu aparenţă de licit, scopul acestui circuit constituindu-l ascunderea originii nelegale a sumelor de provenienţă (sume cu care inculpatul a creditat SC G. SA)". Instanţa mai arată că, tot pentru a ascunde banii obţinuţi ilegal, în încheierea circuitului financiar fraudulos şi în vederea înlăturării lui Vîntu din această inginerie financiară aparent legală, imobilele erau vandute unor persoane fizice sau juridice de bună-credinţă, "acesta fiind momentul închiderii circuitului fraudulos şi epuizării infracţiunii de spălare a banilor (aceste ultime vanzări realizandu-se în intervalul 2001-2008)". Judecătorul a precizat în motivare că "absenţa reţinerii calităţii de autor ori participant la comiterea infracţiunii de înşelăciune în ceea ce-l priveşte pe inculpat nu poate conduce la concluzia lipsei calităţii acestuia de subiect activ al infracţiunii de spălare a banilor provenind din infracţiunea de înşelăciune (...) şi nici la concluzia nevinovăţiei inculpatului la comiterea acestei fapte". În ce priveşte infracţiunea de instigare la delapidare, judecătorul notează în motivare că, potrivit deciziei definitive de condamnare, prăbuşirea FNI nu s-a datorat riscurilor inerente la care sunt supuse fondurile deschise de investiţii, ci activităţii infracţionale desfăşurate de inculpaţii faţă de care s-a dispus condamnarea definitivă într-un alt dosar, printre aceştia fiind şi Nicolae Popa, care a primit o pedeapsă pentru înşelăciune şi delapidare. În prezent, Sorin Ovidiu Vîntu se află în libertate, după ce, în 19 noiembrie 2014, Tribunalul Ilfov a decis liberarea sa condiţionată, în dosarul în care a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru că l-a favorizat pe Nicolae Popa, condamnat în 2006 în legătură cu prăbuşirea Fondului Naţional de Investiţii. La jumătatea lunii iulie 2014, Vîntu a primit o nouă condamnare: şase ani şi două luni de închisoare, în dosarul Petromservice. Decizia nu este însă definitivă.
