MOZAIC STIRI NATIONALE: Imobilele "hoţilor", preluate de instituţiile publice
La începutul şedinţei de ieri a Guvernului, premierul Victor Ponta a anunţat că Guvernul va adopta un prim act normativ referitor la bunurile confiscate, urmând ca, până la finalul lunii aprilie, să se înfiinţeze, în baza unui proiect de lege, şi Agenţia Naţională de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate. "Înţeleg că Justiţia şi Finanţele v-aţi înţeles şi bunurile imobile confiscate să fie valorificate fie intrând în proprietatea instituţiilor publice, fie, dacă nu există nicun fel de instituţie publică care să poată să folosească acele bunuri, să treceţi la partea de valorificare, care categoric presupune mai mult timp", a spus Ponta miniştrilor la începutul şedinţei de Guvern.
La finalul şedinţei, Guvernul a transmis că aceste bunuri imobile intrate prin confiscare în proprietatea privată a statului pot fi transmise în domeniul public al statului şi în "administrarea", nu în proprietatea, autorităţilor administraţiei publice centrale, altor instituţii publice de interes central sau regiilor autonome de interes naţional. "Sunt necesare sedii pentru unele instituţii publice, în condiţiile în care locaţiile actuale sunt improprii desfăşurării activităţii sau au fost retrocedate în condiţiile legii", precizează Guvernul.
Ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, anunţase la sfârşitul lunii martie că bunurile indisponibilizate în procese penale vor fi valorificate prin intermediul unei noi structuri, denumită Agenţia Naţională de Identificare a Bunurilor Indisponibilizate, care va fi înfiinţată în baza unui proiect de lege transmis Parlamentului spre dezbatere în regim de urgenţă. Proiectul de înfiinţare a noii agenţii prevedea iniţial că imobilele confiscate, în urma unei decizii a magistraţilor, ar urma să fie transformate în unităţi medicale, de învăţământ sau în sedii ale unor instituţii publice.
CNSC a anulat în 2014 licitaţii estimate la 846 milioane euro
Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNSC) a anulat anul trecut licitaţii în valoare estimată de 846,3 milioane euro, în creştere cu 47% faţă de 2013, în contextul în care numărul contestaţiilor înregistrate s-a diminuat cu aproape 35%. "Deşi numărul contestaţiilor s-a redus în mod constant începând cu anul 2010, ele sunt din ce în ce mai complexe. Autorităţile contractante greşesc mai puţin şi nu mai fac greşeli atât de grosolane, aşa cum făceau de exemplu în anii 2006-2009, iar firmele participante s-au specializat în formularea de contestaţii, apelează acum din ce în ce mai mult la firme specializate şi îşi apără din ce în ce mai bine interesul", a afirmat preşedintele CNSC, Lehel-Lorand Bogdan.
Scăderea numărului de contestaţii a fost cauzată, potrivit CNSC, de mai multe modificări legislative, precum şi de obligaţia constituirii unei garanţii de bună-conduită, impusă în a doua parte a anului trecut. "De ce avem totuşi un număr atât de mare de contestaţii? De ce se discută atât de mult în mass-media despre contestatorii de meserie, care fac contestaţii şi blochează procedurile de achiziţii publice? Eu cred că trebuie să recunoaştem, în mod onest şi corect, că avem o lipsă acută de încredere în modul de atribuire a contractelor publice. În al doilea rând, avem un număr foarte mare de autorităţi publice care organizează proceduri: peste 15.000 de autorităţi publice. E oarecum normal ca şi greşelile sau neregulile să fie mult mai multe", a spus Bogdan. El a arătat că, după Codul Fiscal, legislaţia în materia achiziţiilor publice a cunoscut cele mai frecvente modificări.
CNSC a emis anul trecut 3.758 de decizii, din care 2.407 au fost de respingere a contestaţiilor şi 1.351 de admitere. Din punct de vedere valoric, pe parcursul anului trecut CNSC a pronunţat decizii pentru licitaţii cu o valoare totală estimată de 38,3 miliarde lei (8,62 miliarde euro). Valoarea totală estimată a licitaţiilor în care Consiliul a admis contestaţiile a fost de 12,5 miliarde lei (2,8 miliarde euro), în timp ce nivelul procedurilor pentru care au fost emise decizii de respingere a contestaţiilor a fost de 25,8 miliarde lei (5,8 miliarde euro). CNSC a anulat licitaţii de 846,3 milioane euro şi a decis măsuri de remediere pentru proceduri de 1,97 miliarde euro.
Granturi pentru elevi şi studenţi printr-un program naţional
Liceenii vor beneficia de granturi prin programul "Sprijin la bacalaureat, acces la facultate", ajutor care va fi acordat cel mult patru ani, pentru a reduce abandonul şcolar şi a creşte numărul absolvenţilor, în special în liceele cu rezultate slabe la bacalaureat.
Ministerul Educaţiei a supus dezbaterii publice, ieri, proiectul de Hotărâre privind aprobarea Programului, care ar urma să se defăşoare pe o perioadă de şapte ani, începând cu septembrie 2015. Beneficiarii programului vor fi elevii din liceele cu rezultate scăzute la examenele de bacalaureat şi studenţii din primii ani de facultate din instituţiile publice de învăţământ superior. Perioada de acordare a sprijinului va fi de maximum patru ani pentru licee şi de cel mult trei ani pentru instituţiile de învăţământ superior.
Prin acest program se urmăreşte reducerea ratei de abandon şcolar în anii terminali ai învaţământului liceal la 3,5%, creşterea ratei de participare şi de promovabilitate la examenul de bacalaureat la 59% în liceele cu performanţe slabe, creşterea ratei de înscriere în învăţământul superior şi reducerea abandonul şcolar în primul an de facultate.
Sprijinul constă în acordarea de granturi liceelor şi instituţiilor de învăţământ superior de stat, în baza unor criterii de eligibilitate care urmează să fie stabilite prin ordin al ministrului Educaţiei.
În vederea realizării acestui program, a fost aprobat un împrumut de la de la Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare de 200 milioane de euro. De acest sprijin vor beneficia, potrivit Guvernului, 1.160 de licee din mediul rural şi urban, respectiv toate liceele care nu au înregistrat rezultate bune la examenul de bacalaureat
Proiectul pensiilor speciale pentru parlamentari nu are girul PNL
Conducerea PNL a decis, ieri, că proiectul pensiilor speciale pentru parlamentari nu are girul politic al partidului, a declarat co-preşedintele Alina Gorghiu, arătând că, în măsura în care vor fi semnatari liberali, se va discuta în grup şi aceştia vor ţine cont de decizia partidului. "Nu există un proiect (al pensiilor speciale pentru parlamentari-n.r.) care să fie depus. Am discutat cu liderul PNL de la Senat şi voi discuta şi cu liderul de la Cameră să ne lămurim care din colegii noştri şi dacă au semnat acest proiect sau nu. Tot ce pot să vă spun este că în şedinţa de conducere de astăzi s-a stabilit că acest proiect nu are girul conducerii politic al PNL, dar ştim foarte bine că pensiile şi indemnizaţiile în România nu sunt la nivelul pe care mulţi şi l-ar dori, dar, în acelaşi timp, este şi problema de prioritate, unde direcţionezi banii din bugetul României. Eu, faţă de acest proiect al PSD, aş fi avut altă prioritate. Dorinţele românilor este acel proiect măcar dublarea alocaţiilor pentru copii de la 42 la 84 de lei, dacă nu la 200 lei", a afirmat Gorghiu.
Potrivit unui proiect aflat în discuţia grupurilor parlamentare, parlamentarii ar putea beneficia de pensii speciale, deputatul PSD Petre Daea precizând că pensia ar putea ajunge la 4.000 de lei pentru un ales cu trei mandate şi că proiectul a fost semnat de 250 parlamentari inclusiv din opoziţie.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
De același autor
