Obligativitatea religiei în şcoli, respinsă de romanii cu "mai multe şcoli"
Unul din doi români (50,2% din populaţia ţării) este de acord că religia trebuie să fie materie obligatorie în şcolile publice, se arată într-un studiu realizat de Reveal Marketing Research pe tema atitudinilor cu privire la predarea religiei în şcoli. "În acelaşi timp, 64% dintre respondenţii care au participat la studiu consideră că în şcoli ar trebui să fie predată şi istoria religiilor", se precizează într-un comunicat al Reveal Marketing Research remis ieri Agerpres.
În ceea ce priveşte religia, bărbaţii sunt cei care dezaprobă în mai mare măsură caracterul obligatoriu al acestei materii. La nivel regional nu se observă diferenţe semnificative ale percepţiei faţă de tematica investigată. Studiul relevă însă că nu există diferenţe statistice de atitudine între grupurile de apartenenţă religioasă.
Pe de altă parte, analiza Reveal Marketing Research arată că 7 din 10 români consideră că religia ar trebui să fie predată de absolvenţi ai facultăţilor de teologie. "Aşadar, indiferent de caracterul obligatoriu al predării acestei materii în şcoli, cei mai mulţi dintre respondenţi văd ca fiind necesară predarea de către o autoritate în domeniul respectiv", se mai arată în comunicat.
Cele trei abordări
Cât priveşte nivelul studiilor, ideea predării religiei ca materie obligatorie este susţinută într-o mai mare măsură de persoanele cu studii primare şi medii faţă de cele cu studii superioare. Din analiza aspectelor investigate în rândul populaţiei au reieşit trei segmente omogene care definesc curente de gândire diferite. Cel mai numeros segment, al celor interesaţi de religie, acoperă jumătate din populaţia României. Este vorba despre acele persoane pentru care primează ca importanţă atât predarea religiei în mod obligatoriu, dar şi predarea materiei de către un teolog. Din rândul acestora fac parte preponderent femeile (58%), persoanele cu studii medii (56%) şi cele care au copii (56%), arată studiul.
Următorul segment ca pondere este al celor interesaţi de calitatea informaţiilor (35%), aceştia punând accentul pe predarea religiei de către o autoritate avizată. În cazul de faţă o astfel de autoritate este reprezentată de absolvenţii facultăţilor de teologie. Cei care sunt în mai mare măsură de acord ca religia să fie predată de absolvenţi ai facultăţilor de teologie sunt bărbaţii (39%) şi persoanele cu studii superioare (40%).
Al treilea segment, al celor interesaţi de cultură generală (14%) îi caracterizează pe aderenţi ca fiind de acord cu ideea conform căreia în şcoli ar trebui să se predea istoria religiilor. Aceştia sunt mai degrabă bărbaţii (17%), cei cu studii superioare (19%) şi persoanele care declară că au alte religii decât cea creştin-ortodoxă. "Se poate trage concluzia că bărbaţii şi persoanele cu studii superioare sunt interesaţi de o educaţie religioasă oferită de persoane cu vocaţie, absolvenţi ai facultăţilor de teologie. De asemenea, aceste categorii de persoane susţin mai degrabă instruirea elevilor în spiritul dobândirii cunoştinţelor de cultură generală prin acordul cu predarea istoriei religiilor", se mai arată în comunicat.
Potrivit studiului, una dintre concluziile principale este aceea că, în general, la nivelul populaţiei din România, predarea religiei în şcoli este un lucru dezirabil.
Studiul a fost realizat telefonic (CATI — Computer Assisted Telephonic Interviews), în perioada 30 martie — 2 aprilie, pe un eşantion reprezentativ la nivel naţional de 1.000 de persoane cu vârsta peste 18 ani. Marja de eroare calculată este de plus/ minus 3,1%.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
SJA Vrancea | Activităţi de educaţie pentru promovarea integrității desfășurate la Liceul de Artă “Gh. Tătărescu” – Focșani
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 1
Adaugă comentariu
danb, acum 3304 zile, 23 ore, 1 minut, 17 secunde
Eufimia, acum 3304 zile, 6 ore, 33 minute, 29 secunde 
