Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Cat a pierdut Romania din dezastrele naturale?

Ziarul de Vrancea
23 mar 2015 327 vizualizări
Pierderile economice suferite de România în ultimii 42 de ani, cauzate de 71 de fenomene meteo şi hidro extreme, au ajuns la 12 miliarde de euro, a declarat, ieri, Ion Sandu, directorul general al ANM, citand un Raport al Organizaţiei Naţiunilor Unite (ONU).

"După ce politicieni importanţi, în timpul viscolelor, atacă ANM-ul, mi se pare că e un lucru extraordinar că de Ziua Meteorologiei Ministerul Mediului ne lăuda. Organizaţia Meteorologică Mondială a analizat măsurătorile meteorologice în 2014, aşa cum o face în fiecare an, şi e fără dubiu că 2014 a fost cel mai cald an din istoria măsurătorilor meteorologice, comparativ cu perioada 1961-1990. Ultimul cel mai cald an a fost 2010. Manifestările meteorologice şi hidrologice reprezintă peste 90% din cauzele dezastrelor la nivel mondial.
La capitolul pierderi, în ultimii 42 de ani, pierderile cauzate de aceste fenomene meteorologice extreme se ridică, la nivel mondial, la 2.300 miliarde de dolari. În România, între anii 1961-1990, am avut o temperatură medie de 8,8 grade Celsius, iar între 1980 şi 2014 de 9,3 grade Celsius, deci o creştere de 0,5 grade. Această creştere ne poziţionează undeva la media globală. Pierderile economice cauzate de fenomenele meteo extreme, în România, se situează la 12 miliarde de euro, în ultimii 42 de ani. Tot în România, în acelaşi interval, s-au consemnat 71 de dezastre meteo şi hidro. Informaţiile sunt îngrijorătoare", a precizat Ion Sandu, cittat de ziare.com.
Potrivit oficialul ANM, instituţia pe care o conduce a transmis, în 2014, un număr de 2.697 de mesaje şi avertizări meteorologice, dintre care două au fost de Cod Roşu.

Două lucruri care pot fi făcute uşor
 
Oficialul ANM a adăugat că, în România, trebuie făcute două lucruri importante pentru a preîntampina dezastrele economice cauzate de fenomenele meteo extreme, şi anume oprirea defrişărilor şi curăţirea apelor. "Raportul ONU lansat la data de 5 martie 2015 menţionează faptul că, dacă ar fi investite 6 miliarde de dolari în managementul situaţiilor de urgenţă, pierderile la nivel global ar scădea cu 20%. În România nu trebuie investiţi bani atat de mulţi cat zice ONU. Trebuie să facem două lucruri: să nu mai defrişam munţii şi să curăţăm albiile raurilor şi paraurilor din comune şi sate. Dacă mergeţi în comunele şi satele ţării, veţi vedea raurile mici şi mijlocii pline de sute de metri de gunoaie, crengi şi lemne acumulate la poduri. Acele poduri le vom regăsi la pierderile cu care vine ISU şi spune că au căzut o mie de poduri şi podeţe. Toate acele poduri şi podeţe n-ar cădea dacă mizeria care este acumulată de ani de zile ar fi curăţată", a explicat directorul general al ANM.

Fost ministru al Apărării, condamnat la închisoare cu suspendare

Fostul ministru al Apărării Corneliu Dobriţoiu a fost condamnat, ieri, de instanţa supremă, la un an de închisoare cu suspendare, în dosarul "Case pentru generali". Corneliu Dobriţoiu a primit o pedeapsă de un an de închisoare pentru participaţie improprie la abuz în serviciu şi două luni pentru participaţie improprie la fals intelectual. Pedepsele au fost contopite, iar fostul ministru al Apărării a fost condamnat, în final, la un an de închisoare. Instanţa a dispus suspendarea pedepsei pe o perioadă de încercare de trei ani. Decizia nu este definitivă.
Corneliu Dobriţoiu şi alţi zece generali şi colonei, persoane care au deţinut funcţii de conducere în MApN la data faptelor, au fost trimişi în judecată de DNA, în septembrie 2013, pentru cumpărarea unor locuinţe de serviciu, la un preţ subvenţionat, în baza unor declaraţii false. Suma totală a prejudiciilor stabilite de instanţă a fost 1,2 milioane lei, bani pe care cei condamnaţi trebuie să-i returneze către MApN.

Şefa DNA: Legăturile dintre angajaţi ai MAI şi politicieni reprezintă o vulnerabilitate

Legăturile dintre angajaţi ai MAI şi politicieni locali sau oameni de afaceri reprezintă o vulnerabilitate, a declarat procurorul-şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), Laura Codruţa Kovesi, ieri, la bilanţul MAI pe 2014. "Una dintre vulnerabilităţile pe care noi am le-am constatat vizează legăturile care există între angajaţi ai MAI şi politicieni locali sau oameni de afaceri. Din perspectiva noastră, a fi poliţist este o onoare care presupune, pe lângă numeroase satisfacţii profesionale, şi o serie de sacrificii iar limitarea legăturilor cu politicieni şi oameni de afaceri este unul dintre ele", a spus Kovesi. Potrivit acesteia, una dintre vulnerabilităţi, care este comună atât structurilor MAI, cât şi DNA, se referă la corectitudinea şi integritatea celor care lucrează în sistemul de justiţie şi în acela de apărare şi siguranţă naţională. Kovesi a spus că o altă vulnerabilitate care vizează sistemul de justiţie în general o constituie recuperarea prejudiciilor. "În cursul anului trecut, DNA a indisponibilizat bunuri de peste 330 de milioane de euro şi cred că, din această perspectivă, putem oferi un model care poate fi implementat şi la nivelul structurilor MAI. A crescut numărul de denunţuri pe care cetăţenii le fac la DNA cu peste 50% anul trecut, ceea ce arată şi o creştere a încrederii în activitatea noastră", a afirmat şefa DNA.

Preşedinta Tribunalului Olt, reţinută pentru luare de mită

Judecătoarea Carmen Marinescu, preşedintele Tribunalului Olt, pusă sub acuzare de DNA pentru luare de mită, trafic de influenţă şi fals în declaraţii, a fost reţinută, ieri, de DNA. Potrivit procurorilor, Carmen Marinescu a pretins şi a primit, prin intermediul lui Dumitru Cismaru, avocat în cadrul Baroului Olt, de la o persoană denunţătoare, suma de 200.000 de euro, pentru a dispune cercetarea unui inculpat din familia denunţătorului în stare de libertate şi pentru a pronunţa o soluţie pe fond favorabilă acestuia, respectiv de achitare sau de condamnare la o pedeapsă neprivativă de libertate, dar şi pentru a interveni, în acelaşi scop, pe lângă ceilalţi judecători care urmau să judece cauza. Suma de bani menţionată a fost primită de avocatul Dumitru Cismaru în două tranşe: 150.000 de euro, înaintea termenului de judecată din data de 31 august 2011, când s-a dispus pentru prima oară înlocuirea măsurii arestului prevenit cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea; 50.000 de euro, în data de 20 septembrie 2011, când judecătoarea a amânat pronunţarea asupra cererii de înlocuire a măsurii arestării preventive cu măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea ori ţara. Conform DNA, după primirea sumei de 200.000 de euro, judecătoarea Carmen Marinescu şi Iuliu-Severus Marinescu (soţul acesteia) au achiziţionat trei suprafeţe de teren şi o casă, două dintre aceste achiziţii nefiind menţionate în declaraţiile de avere ale magistratului

Fost membru CSM, condamnat definitiv la închisoare cu suspendare

Adrian Toni Neacşu, fost judecător şi membru al CSM, a fost condamnat definitiv ieri de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie la un an închisoare cu suspendare, pentru săvârşirea infracţiunilor de participaţie improprie la infracţiunea de abuz în serviciu, fals intelectual, participaţie improprie la infracţiunea de uz de fals şi fals în înscrisuri sub semnătură privată. De asemenea, Toni Neacşu a fost obligat să plătească 13.136 lei către Consiliul Superior al Magistraturii. În acelaşi dosar, Angel-Gabriel Roşca, şoferul lui Toni Neacşu, a primit tot un an închisoare cu suspendare, cei doi având de achitat şi câte 6.000 lei cheltuieli judiciare către statul român.
Toni Neacşu a fost trimis în judecată de DNA în aprilie 2013, el fiind acuzat că, în perioada iulie — decembrie 2012, în calitate de membru CSM, a încasat nejustificat de la CSM suma de aproximativ 67.000 lei, reprezentând venituri din salarii şi asociate (din care diurnă de detaşare în sumă de peste 13.000 lei), aferente unui număr de 48 de zile în care a absentat nemotivat de la serviciu. Magistratul a beneficiat de plata integrală a acestor drepturi pe baza a 10 documente justificative falsificate.



În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.