Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Hrebenciuc: Geoană m-a trimis să fac rost de bani de la Niculae

Ziarul de Vrancea
19 mar 2015 441 vizualizări
Audiat în dosarul "Mită la PSD", fostul deputat susţine că Mircea Geoană cunoştea modalitatea de finanţare a campaniei pentru prezidenţiale

Fostul deputat Viorel Hrebenciuc, care în 2009 a fost şeful campaniei electorale pentru alegerile prezidenţiale a candidatului PSD Mircea Geoană, a dat o declaraţie de martor, ieri, la Curtea de Apel Bucureşti, în dosarul "Mită la PSD", în care sunt judecaţi omul de afaceri Ioan Niculae şi fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Brăila, Gheorghe Bunea-Stancu.
Viorel Hrebenciuc a arătat în faţa instanţei că de finanţarea campaniei prezidenţială din 2009 s-au ocupat Mircea Geoană şi apropiaţi ai acestuia. "M-am ocupat şi eu personal, în calitate de şef de campanie, domnul Bărac şi alţi membri cu funcţii de conducere în partid", a spus Hrebenciuc.
El a adăugat că, în contextul discuţilor despre finanţare, Mircea Geoană l-a trimis personal la omul de afaceri Ioan Niculae să îl roage să contribuie la campania electorală. Hrebenciuc a precizat că Mircea Geoană cunoştea direct modalitatea de finanţare a campaniei pentru alegerile prezidenţiale din 2009. "Am avut o întâlnire cu domnul Niculae, l-am rugat, în numele domnului Geoană, să contribuie la campania electorală. Domnul Niculae a fost de acord cu acest lucru. A discutat un reprezentant al lui cu domnul Teodorescu, reprezentantul Insomar. Nu cunosc ce au discutat, ulterior am aflat că la Interagro şi Insomar s-a efectuat un studiu privind situaţia construcţiilor din România, în realitate studiul fiind pentru sondajele de opinie vizându-l pe candidatul Geoană. Insomar a încasat plata", a mai spus Hrebenciuc. Fostul deputat a arătat că plăţile pentru astfel de studii se făceau în urma discuţiilor pe care Mircea Geoană le avea cu Sorin Ovidiu Vîntu, care era acţionar la Insomar, dar şi cu reprezentanţii firmelor care contribuiau la campania electorală. "Ţin să menţionez că domnul Teodorescu, având experienţa nefericită a altor campanii, unde nu i-au fost plătite studiile, în anul 2009, domnia sa a insistat să fie plătit la zi", a precizat Hrebenciuc. Întrebat dacă a fost vorba de o finanţare legală, Hrebenciuc a spus că, la vremea respectivă, nu s-a pus problema de ceva ilegal. "Nu pot preciza dacă domnul Geoană a avut intenţii ilegale. Domnul Niculae a arătat că vrea să facă plăţi doar prin bancă", a mai spus Hrebenciuc.

Geoana: Hrebenciuc minte

Mircea Geoană a negat ieri că l-a trimis pe Hrebenciuc să discute cu oameni de afaceri pentru finanţarea campaniei din 2009.  ”Domnul Hrebenciuc a fost director de campanie în 2009. Dacă Hrebenciuc a făcut astfel de solicitări, ele au fost făcute din proprie iniţiativă şi fără să mă fi pus la curent cu astfel de demersuri”, a precizat senatorul într-un comunicat de presă. Geoană a mai afirmat că ”nu a avut discuţii cu niciun om de afaceri cu privire la finanţarea campaniei şi nu l-a trimis pe Viorel Hrebenciuc să discute cu oameni de afaceri pentru finanţarea acesteia”. ”Este ciudat faptul că Viorel Hrebenciuc a ales să facă aceste declaraţii mincinoase după ce a intervenit conflictul public între mine şi Victor Ponta, pe care Hrebenciuc l-a sprijinit începând cu Congresul PSD din 2010 şi până în ziua de astăzi, şi la o zi după ce a fost plasat în arest la domiciliu”, se mai menţionează în comunicat.
Instanţa l-a audiat, ieri, în calitate de martor şi pe omul de afaceri Cristian Burci - patronul cotidianului Adevărul şi al Prima TV -, acesta declarând că a ascultat propunerea făcută de Gheorghe Bunea-Stancu, ca mai mulţi afacerişti să sprijine PSD, neparticipând efectiv la discuţie. "Bunea-Stancu voia să aducă în partid trei, patru mari oameni de afaceri care să susţină partidul. Am avut o discuţie mai veche. Se referea la sprijinul partidului de către oamenii de afaceri, iar cei din urmă să fie sprijiniţi de partid prin contracte. Pe vremea aceea, Victor Ponta era şeful PSD. Discuţia a avut loc în 2010, după alegeri", a spus Burci în sala de judecată.
În acest dosar, în primă instanţă, Judecătoria Sectorului 1 a decis, în 20 noiembrie 2013, achitarea omului de afaceri Ioan Niculae, aceeaşi decizie fiind luată şi în cazul lui Gheorghe Bunea, Viorel Bărac şi Gheorghe Teodorescu.
Potrivit procurorilor, în cursul anului 2009, Gheorghe Bunea Stancu şi-a folosit influenţa politică pentru a obţine, ilegal, suma de un milion de euro de la Ioan Niculae, patron al SC Interagro SA, bani ce urmau să fie folosiţi în campania electorală prezidenţială, desfăşurată la sfârşitul anului 2009, pentru susţinerea candidatului PSD, Mircea Geoană.
În schimbul banilor oferiţi, Ioan Niculae ar fi solicitat ca, în cazul câştigării alegerilor de către candidatul PSD, să fie desemnate persoane care să îi susţină interesele la conducerea Ministerului Economiei, precum şi la nivelul celor două societăţi naţionale ce aveau ca obiect gestionarea şi distribuirea gazului natural (SNTGN Transgaz şi SNGN Romgaz SA).

La soare te mai poţi uita, dar la eclipsă, ba

Medicii avertizează că privitul direct al eclipsei de soare este periculos şi că ochelarii de soare, bucăţile de sticlă colorată sau alte dispozitive nu oferă protecţie ochilor, fiind indicat ca eclipsa să fie privită la televizor.
Managerul Spitalului Clinic de Urgenţe Oftalmologice" Bucureşti, Monica Pop, spune că este indicat ca eclipsa de soare de astăzi să fie privită la televizor, ci nu direct, pentru a proteja ochii. ”În situaţia în care va fi soare, avertizăm populaţia că privitul direct este foarte periculos. Pot apărea leziuni (arsuri) retiniene grave, care pot determina scăderea definitivă a vederii. Nici un fel de lentile de ochelari de soare, sticle colorate sau afumate, radiografii, dvd-uri nu conferă protecţie pentru ochii dumneavoastră. Priviţi doar la TV eclipsa, dacă doriţi să vă păstraţi vederea intactă”, a declarat, ieri, dr. Monica Pop.
O eclipsă parţială de soare, în timpul căreia luna va acoperi peste jumătate din discul astrului, va putea fi observată în Romania, astăzi, între orele 10.48 şi 13.04, fiind un fenomen astronomic spectaculos, care are loc în contextul echinocţiului de primăvară. Momentul său de maximă intensitate urmează să fie înregistrat la ora 11.56, a declarat doctorul în astronomie Magda Stavinschi, cercetătoare la Institutul Astronomic al Academiei Române.

Procurorii cer arestarea lui Valcov

DNA a cerut ieri aviz de la Senat pentru reţinerea şi arestarea preventivă a lui Darius Vâlcov, în dosarul în care este acuzat de trafic de influenţă. Ministrul demisionar al Finanţelor Darius Vâlcov a fost ieri la DNA, el declarând că, împreună cu avocatul său, a cerut să studieze dosarul. "În momentul în care îl vom vedea, vă voi da mai multe detalii", a spus Vâlcov, la ieşirea de la DNA. Procurorii DNA i-au adus la cunoştinţă lui Darius Vâlcov, în 13 martie, că este suspectat de trafic de influenţă, faptă comisă în perioada în care a fost primar al municipiului Slatina.
DNA arată că în 2009, administratorul unei societăţi comerciale l-a contactat pe Darius Vâlcov, care la acel moment era primar al municipiului Slatina. Omul de afaceri i-a propus lui Vâlcov ca, în schimbul sprijinului pentru a câştiga licitaţii ale primăriei, să îi dea 20 la sută din valoarea sumelor încasate. Anchetatorii au stabilit că, în urma înţelegerii cu omul de afaceri, Vâlcov a primit, în perioada 2010-2013, aproximativ două milioane de euro.
DNA a cerut ieri şi un aviz de la Camera Deputaţilor pentru reţinerea şi arestarea preventivă a deputatului PNL Theodor Nicolescu, pentru luare de mită şi abuz în serviciu, în dosarul privind despăgubiri pentru imobile supraevaluate cu aproximativ 75 de milioane de euro. Potrivit DNA, în perioada în care a fost în conducerea ANRP, liberalul a luat peste 6,2 milioane de lei pentru a soluţiona favorabil anumite dosare, împreună cu ceilalţi membri ai Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor.
În acest dosar, preşedintele demisionar al Agenţiei Naţionale de Integritate, Horia Georgescu, a fost arestat marţi pentru 30 de zile.

Corecţiile financiare ale României ating un miliard de euro

Ministrul Fondurilor Europene, Eugen Teodorovici, estimează că, în cazul României, corecţiile financiare pentru proiectele europene se ridică la un miliard de euro şi că, dacă această sumă era pusă de CE pentru rambursare, ţara avea acum o rată de absorbţie a fondurilor europene de 60%, nu de 53%. "Corecţiile financiare sunt estimate la un miliard de euro, primite pe sistemul special, pe achiziţii publice, în mare parte a lor. Este preţul pe prostie, plătit de România pentru faptul că a pus în funcţii-cheie oameni care, din păcate, nu trebuiau să fie acolo, mai ales în zona de achiziţii publice. Toate proiectele aprobate până în octombrie 2011 sunt lovite de corecţii financiare, până se închid unele dintre ele, în 2015, vor purta la fiecare cerere de rambursare o corecţie financiară de 10-25 la sută, pentru că aşa a spus CE în rapoartele sale de audit. Este o sumă foarte mare, dacă acest miliard de euro era pus de CE pentru rambursare, nu aveam 53 la sută rată de absorbţie, eram la 60 la sută", a afirmat Teodorovici.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.