MOZAIC STIRI NATIONALE: Deputaţii plecaţi din PP-DD înfiinţează Partidului Naţional Democrat
"Astăzi am strâns 32.000 de semnături de susţinere pentru noul partid, în condiţiile în care potrivit legii, pentru înfiinţarea unui partid sunt necesare 25.000 de semnături. Luni la ora 10,00 vom depune la Tribunalul Bucureşti dosarul de înfiinţare a Partidului Naţional Democrat", a precizat, ieri, Fenechiu. El a spus că deputaţii care aderă la acest partid sunt cei 10 care aparţin fostului grup al PPDD, arătând că nu au niciun membru la Senat, dar există disponibilitate şi deschidere pentru refacerea grupurilor parlamentare iniţiale. La sfârşitul anului trecut, cei mai mulţi deputaţi PPDD au părăsit acest partid, dar au decis să rămână în grupul parlamentar.
La începutul sesiunii, Comisia juridică a Camerei a stabilit că grupul parlamentar nu se desfiinţează, având în componenţă 10 membri.
Grupul parlamentar al Partidul Poporului- Dan Diaconescu (PP-DD) a solicitat, în 16 februarie, Biroului Permanent al Camerei să-şi schimbe denumirea în grupul "Democrat şi Popular", iar conducerea Camerei a trimis cererea la Comisiile juridice şi de regulament. Daniel Fenechiu a explicat faptul că noul partid va avea o denumire diferită de cea a grupului parlamentar prin faptul că sunt în discuţii cu deputaţi care se consideră a fi mai apropiaţi de doctrina populară decât cea social-democrată. Potrivit lui Fenechiu, parlamentarii din PND nu vor fi în alianţă nici cu PSD, nici cu PNL, ci vor susţin punctual proiectele.
Dintre deputaţii care vor face parte din PND sunt Liliana Mincă, Ştefan Burlacu, Tudor Ciuhodaru, Mihai Deaconu, Gabriela Anghel.
Liderul UDMR s-a supărat pe Bruxelles
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat ieri, la o conferinţă pe tema minorităţilor, că într-un mod "foarte birocratic şi foarte brutal", Comisia Europeană (CE) a respins parteneriatul propus de reprezentanţii "a 60 de milioane de cetăţeni" care trăiesc în minoritate în ţările UE, prin neînregistrarea iniţiativei referitoare la drepturile minorităţilor. "Noi am considerat că cele 6-7 zone unde noi am propus o legiferare pentru Uniunea Europeană intră în competenţa Comisiei Europene. Comisia Europeană avut o altă părere nu pentru toate subiectele şi toate tematicile anunţate de noi, dar totul a fost luat sub aceeaşi pălărie şi au refuzat şi au spus că nu putem să mergem mai departe să adunăm acele semnături. Ceea ce pentru noi a însemnat — şi nu numai pentru maghiarii din România, pentru toţi cei care au iniţiat acest demers — de fapt Comisia Europeană foarte birocratic şi foarte brutal a respins un parteneriat propus de către reprezentanţii celor 60 de milioane de cetăţeni europeni care fac parte din diferite comunităţi etnice. Şi eu sunt convins că această respingere, acest refuz, a fost un refuz birocratic, nu a fost o analiză foarte adâncă şi a arătat încă o dată cum funcţionează UE", a susţinut Kelemen Hunor, în conferinţa desfăşurată la Târgu Mureş.
El a făcut această declaraţie după ce Comisia a respins, la mijlocul lunii septembrie 2013, Iniţiativa Cetăţenească Europeană (ICE) pentru protecţia minorităţilor naţionale — Minority SafePack, prin care reprezentanţi a 96 de minorităţi din Europa, membre ale Uniunii Federale a Naţionalităţilor din Europa (FUEN), solicitau aprobarea de către Uniunea Europeană a unor reglementări mai clare privind problematica minorităţilor. Kelemen Hunor a mai spus, în cadrul conferinţei de la Târgu Mureş, că UE poate fi criticată, ca de altfel şi funcţionarea instituţiilor europene, care ar adopta un dublu limbaj atunci când e vorba de respectarea drepturilor minorităţilor naţionale din statele membre.
El a adăugat că iniţiatorii Minority SafePack au suferit un şoc când au constatat respingerea înregistrării iniţiativei cetăţeneşti la nivel european de către Comisia Europeană, la fel cum UDMR a simţit că există "o problemă" în momentul în care România s-a poziţionat de partea CE la Curtea Europeană de Justiţie, în cazul contestării poziţiei Comisiei. Kelemen Hunor a precizat că a fost mirat de modul în care România nu a înţeles această iniţiativă, care, în viziunea sa, ar fi fost benefică întrucât ar fi permis ţării noastre să aducă în discuţie la nivelul instituţiilor europene drepturile minorităţilor româneşti din Valea Timocului, din Ucraina sau din Ungaria.
Numărul minim de persoane prevăzut de lege pentru fondarea unui partid politic, neconstituţional
Judecătorii Curţii Constituţionale (CC) au stabilit, ieri, că articolul de lege care stabileşte numărul minim de membri fondatori care trebuie să fie prezenţi pe lista cu semnăturile de susţinere pentru înregistrarea unui partid politic este neconsituţional. CC a stabilit, cu majoritate de voturi, că dispoziţiile art.19 alin. (3) din Legea partidelor politice nr.14/2003 încalcă Legea fundamentală.
Textul de lege declarat neconstituţional de judecătorii CC stabileşte că lista semnăturilor de susţinere pentru înregistrarea unui partid politic "trebuie să cuprindă cel puţin 25.000 de membri fondatori, domiciliaţi în cel puţin 18 din judeţele ţării şi municipiul Bucureşti, dar nu mai puţin de 700 de persoane pentru fiecare dintre aceste judeţe şi municipiul Bucureşti".
Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Petru Cristian Bulumac, Ionuţ Valentin Cucu, Claudiu Nicolae Mărginean, în calitate de membri fondatori ai Partidului Pirat România.
Cine îşi dispută şefia Consiliului Naţional al PSD
Consiliul Naţional al PSD se va reuni în 20-21 martie pentru a-şi alege preşedintele, dar şi pentru a dezbate modificările la Statut. Şefia acestui for ar fi deja disputată, potrivit unor surse social-democrate, de Rovana Plumb, Gheorghe Nichita, Valeriu Zgonea, Constantin Niţă şi Marian Oprişan. Până în momentul de faţă, cea care şi-a anunţat, în interiorul partidului, în mod clar intenţia de a candida la şefia Consiliului Naţional al PSD a fost Rovana Plumb. Plumb este vicepreşedinte al PSD şi preşedinte al Organizaţiei de Femei a partidului. Un alt posibil candidat este primarul Iaşului, Gheorghe Nichita, care este şi vicepreşedinte al PSD şi care a mai candidat şi în trecut pentru această funcţie, concurându-l pe Adrian Năstase. Preşedintele Camerei Deputaţilor, Valeriu Zgonea, este un alt nume vehiculat pe surse pentru o candidatură la preşedinţia acestui for.
Constantin Niţă şi Marian Oprişan sunt alţi doi vicepreşedinţi ai PSD ale căror nume au fost vehiculate în partid pentru o eventuală candidatură la şefia Consiliului Naţional. Niţă şi Oprişan conduc, totodată, filialele din Braşov, respectiv Vrancea ale PSD. Oprişan este preşedinte al CJ Vrancea şi preşedinte al UNCJR.
Regulamentul privind depunerea candidaturilor pentru funcţia de preşedinte al Consiliului Naţional va fi discutat luni în BPN al PSD.
Deşi după eşecul de la alegerile prezidenţiale, CExN al PSD a decis să convoace Congresul pentru alegerea unei noi conduceri a PSD în luna martie, lucrurile nu au evoluat în acest sens. La începutul acestui an, BPN a decis să amâne organizarea în martie a unui Congres de alegeri, stabilind doar convocarea Consiliului Naţional pentru luna martie şi alegeri pentru preşedinţia acestui for, care a fost păstrată liberă o bună perioadă pentru Adrian Năstase. În acest moment, în PSD nu se mai vorbeşte explicit despre organizarea în prima parte a acestui an unui Congres de alegeri.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
De același autor
