Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Doamne milueşte-ne! Cantăreţii bisericeşti, plătiţi din bani publici

Ziarul de Vrancea
12 feb 2015 481 vizualizări
Senatul a aprobat, ieri, ca o parte din drepturile salariale ale ţârcovnicilor (dascăli, cântăreţi bisericeşti - n.r.) să fie plătite de la bugetul de stat şi din bugetele locale. Ei au votat, în acest sens, în favoarea adoptării unei ordonanţe a Guvernului Ponta din 2014. Anterior mai mulţi senatori au criticat această măsură, arătând că a reprezentat ”mită electorală” şi că biserica are suficiente resurse financiare să-şi plătească ţârcovnicii.

Senatorul PNL Marius Paşcan s-a declarat, în timpul dezbaterilor, împotriva adoptării actului normtiv, susţinând că aceasta a reprezentat "mită electorală". "Cu părere de rău pentru reprezentanţii bisericii, în general, unii consideră biserica un subiect tabu, de care nu este bine să te legi. De data aceasta avem de-a face cu o mostră tipică de mită electorală. În 31 iulie anul trecut, Guvernul a descoperit brusc că este o categorie socială şi profesională care poate fi «cumpărată lesnicios» şi a acordat această posibilitate ca din bugetele locale cantorii, cunoscuţi regional ca dascăl, ţârcovnic, să beneficieze de bani de la bugetul local", a spus senatorul PNL. Potrivit afirmaţiilor sale, această măsură, prin care Guvernul Ponta a încercat ”să cumpere ceva şi din biserică” a venit să completeze o altă suită de amnistii fiscale acordate diverselor categorii o dată cu electorata, cu prima maşină. "Din păcate pentru domnul Ponta, s-a demonstrat că prin bani de la buget nu se poate cumpăra şi mântuirea, poate că şi de aceea a pierdut şi alegerile", a susţinut Paşcan.
"Atâta vreme cât biserica, pe lângă latura sa metafizică şi religioasă, are legătură şi cu importante proprietăţi şi venituri proprii, cu donaţii care sunt nefiscalizate, eu cred că are destule resurse să reuşească în acest moment pentru România să îşi plătească aceşti cantori. Nu cred că este datoria bugetelor locale să o facă", a continuat senatorul. Senatorul PNL Mircea Dobra le-a solicitat colegilor să vadă reacţiile din presă referitoare această măsură, adăugând că "poporul a ajuns să fie sătul de astfel de gesturi". Potrivit estimărilor, circa 19.000 de noi "bugetari" se vor bucura de prevederea adoptată ieri.

Complicele judecătorului Stan Mustaţă, reţinut pentru viol

Ion Boraciu, judecat în dosarul magistratului Stan Mustaţă, pentru că intermedia mita primită de judecător în schimbul unor soluţii favorabile în dosare, a fost reţinut pentru viol. Potrivit unor suse judiciare, Ion Boraciu a fost reţinut miercuri, pentru o faptă de viol, în urma unei anchete instrumentate de poliţiştii Serviciului Omoruri, sub coordonarea procurorilor Parchetului Tribunalului Bucureşti. Poliţiştii şi procurorii au făcut două percheziţii, la locuinţa şi la biroul lui Boraciu, care nu a recunoscut fapta. În 23 mai 2014, Ion Boraciu a fost trimis în judecată în acelaşi dosar cu judecătorul suspendat Stan Mustaţă, de la Curtea de Apel Bucureşti. Boraciu este acuzat că lua legătura cu inculpaţi din dosare judecate de Stan Mustaţă şi cerea bani de la aceştia sau de la apropiaţi ai lor, pentru ca judecătorul de la Curtea de Apel Bucureşti să le dea decizii favorabile.
Potrivit procurorilor DNA, Ion Boraciu ar fi intervenit atât pentru schimbarea măsurilor de arest preventiv pe numele unor persoane dispuse să plătească sume importante de bani pentru a fi cercetate sub control judiciar, cât şi pentru obţinerea unr soluţii favorabile pentru persoane care făcuseră apel după condamnarea la pedepse cu închisoarea.

Un post de televiziune, implicat în atacuri cibernetice la prezidenţiale

Directorul STS, Marcel Opriş, a susţinut, ieri, într-o dezbatere, că la alegerile prezidenţiale au fost folosite atacuri cibernetice în scop politic, fiind implicată o televiziune românească prin intermediul căreia a fost dat un semnal pentru ”un atac calificat pentru IT-işti devastator”. "Posibilităţile de atac cibernetic pot fi folosite şi altfel, şi în alte scopuri, şi cred că nu e noutate pentru dumneavoastră. În perioada alegerilor prezidenţiale toate infrastructurile statului relevante pentru competitori au fost atacate din punct de vedere informatic. Cred că nu e o noutate sau v-aţi închipuit. Prin sală ştiu şi oameni, sunt şi oameni care ştiu bine lucrul acesta fiindcă s-ar putea ca unii dintre ei să fi fost ca Michiduţă, dintre cei care îndemnau «hai, hai, hai». Dar un exemplu extrem de relevant este când o instituţie şi un om trebuiau atacate şi într-o emisiune de televiziune a unui post de televiziune de acum câteva vreme a zis «acum o să vă demonstrăm că nu a făcut nimic şi sistemul respectiv nu funcţionează». Până cu un minut înainte totul era normal, sistemul era perfect funcţional. Şi atunci cei care se ocupă de securitatea acestui sistem au zis «hopa, stai că se întâmplă ceva, ia uitaţi-vă acum ce se întâmplă». În următorul minut un atac calificat pentru IT-işti devastator, «denial of service», adică zeci de... cel mai primitiv, dar cel care poate fi declanşat instantaneu, din zeci de mii de surse din întreaga lume după un anunţ la televizor, la o televiziune românească. A pornit un atac şi sistemul respectiv nu mai era accesibil, a aşteptat persoana respectivă cele două-trei minute cât ştia că îşi face efectul şi a spus «acum intră tu acum pe sistemul ăla». Evident că nu avea cum să intre”, a declarat Opriş. El a concluzionat că ”instrumentele războiului cibernetic pot fi folosite şi în scop politic”. Opriş a refuzat să dea clarificări legate de acest incident, în ciuda insistenţelor jurnaliştilor.
Totodată, deputatul PNL Mihăiţă Calimente a afirmat că nu are cunoştinţă la ce s-a referit Marcel Opriş, însă va propune la nivelul Comisiei de apărare din Camera Deputaţilor ca directorul STS să fie audiat în legătură cu acest subiect.

Baronul PSD de Ialomiţa, arestat preventiv

Preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Ialomiţa, Silvian Ciupercă (PSD), a fost arestat preventiv de Tribunalul Bucureşti, el fiind acuzat de DNA de luare de mită şi abuz în serviciu, în dosarul privind intervenţii la un consilier din Ministerul Sănătăţii şi la conducerea ADR Sud Muntenia. Tribunalul Capitalei a decis şi arestarea directorului Serviciului Achiziţii şi Patrimoniu din Consiliul Judeţean Ialomiţa, Cezar Gheorghe Vîlcan, acuzat de DNA de abuz în serviciu asimilat infracţiunilor de corupţie.
Potrivit procurorilor, în ianuarie 2014, Silvian Ciupercă şi-a folosit autoritatea conferită de funcţia de preşedinte al PSD Ialomiţa pentru a asigura unei persoane postul de manager interimar la Spitalul Judeţean Ialomiţa. Ulterior, în martie-aprilie 2014, după efectuarea unui control de către Corpul de Control al Ministerului Sănătăţii, ar fi determinat un consilier din MS să întocmească un raport neconform realităţii. Astfel, din cuprinsul acestui raport au fost eliminate dispoziţii şi pasaje ce ar fi dus la sesizarea Parchetului. În acest context, în dosar apare şi numele ministrului Sănătăţii, Nicolae Bănicioiu (PSD). Procurorii suştin că, pentru a scăpa de concluziile nefavorabile ale controlului, Ciupercă l-ar fi sunat pe Bănicioiu pentru o întalnire. Ca urmare a discuţiei dintre cei doi, raportul corpului de control a fost modificat astfel încat a fost eliminată propunerea de sesizare a procurorilor pentru nereguli în achiziţiile de materiale sanitare.
Ciupercă mai este acuzat că i-ar fi determinat pe şefii ADR Sud Muntenia să amâne nejustificat vizitele de monitorizare la beneficiarii unor proiecte cu finanţare europeană. "Astfel, s-a evitat ca beneficiarii acestor proiecte să suporte corecţii financiare în sumă de aproximativ 42.000 lei", spun procurorii. DNA a mai stabilit că Silvian Ciupercă, "având un ascendent asupra subordonaţilor săi", ar fi determinat membrii Comisiei de licitaţie din CJ Ialomiţa să atribuie nelegal un contract de concesiune unei firme agreate, producând astfel un prejudiciu bugetului CJ de aproximativ 1.577.000 de euro. De asemenea, procurorii îl acuză pe Ciupercă şi de faptul că, în perioada aprilie-mai 2014, a pretins 5.000 de lei şi a primit 3.000 de lei de la o persoană, în schimbul prelungirii termenului unui contract de concesiune încheiat de CJ Ialomiţa.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.