Național

Mulţi romani apreciază şpaga oferită medicilor

Ziarul de Vrancea
12 feb 2015 364 vizualizări
Mai mult de un roman din doi oferă mită personalului din spital n mulţi dintre "mituitori" nu văd nimic greşit în această practică

Peste 50 la sută dintre români oferă bani sau atenţii tuturor categoriilor de personal medico-sanitar, de la medici şi asistente, la brancardieri, agenţi de pază şi laboranţi, relevă un studiu coordonat de Ministerul Sănătăţii şi Asociaţia pentru Implementarea Democraţiei. Studiul relevă faptul că fenomenul corupţiei din sistemul de sănătate vizează cadrele medico-sanitare, personalul de conducere şi administrativ, dar şi pacienţii, care întreţin situaţia prin oferirea de atenţii sau bani. Potrivit cercetării, mai mult de un sfert dintre persoanele care au apelat la servicii medicale în sistemul public de sănătate în anul anterior recunosc că au oferit atenţii sau bani personalului medical. Pe durata ultimei spitalizări, 37 la sută dintre respondenţi au oferit bani sau atenţii medicilor, 34% asistentelor şi 25% infirmierelor, potrivit declaraţiilor acestora, în timp ce 14% dintre respondenţi declară că au oferit bani sau atenţii şi cadrelor auxiliare (brancardieri, agenţi de pază, laboranţi ş.a.). Rezultatele cercetării evidenţiază faptul că mai mult de 50 la sută dintre pacienţi au oferit în mod voluntar astfel de "stimulente" tuturor categoriilor de personal medico-sanitar.

Ce salariu ar fi suficient pentru ca un medic să nu ia şpagă

În acelaşi timp, conform studiului, astfel de "stimulente" au fost solicitate şi pentru sau de către unii medici din spitale printr-o condiţionare directă de către medic, sau indirect, de către asistentă pentru medic, de către infirmieră pentru medic sau de către personalul auxiliar pentru medic.
În aproximativ 10 la sută dintre cazuri în care pacienţii internaţi au oferit bani sau atenţii medicilor, aceasta s-a făcut la solicitarea medicului, relevă studiul. Un procent similar dintre asistentele şi dintre infirmierele (între 8% şi 10%), care au primit bani sau atenţii, au solicitat acest lucru.
Principalele motive pentru care respondenţii au oferit bani sau atenţii sunt legate, în primul rând, de dorinţa de a beneficia de consultaţii medicale mai amănunţite (mai mult de 50% dintre respondenţi), dar şi de a recompensa personalul medico-sanitar pentru serviciile prestate, de a nu sta la coadă, de a obţine mai rapid rezultatele analizelor/ investigaţiilor sau pentru a beneficia de internare. Deşi consideră, pe de-o parte, că această practică nu ar trebui să existe şi că nu este un gest normal, pe de altă parte pacienţii afirmă că sănătatea lor depinde de acest gest sau că această practică reprezintă o formă de recompensare a muncii personalului medical. Mai mult, unii dintre respondenţii care au oferit atenţii sau bani nu văd nimic greşit în aceste practici. În ceea ce priveşte percepţiile referitoare la cauzele fenomenului de corupţie în sistemul public de sănătate cu referire la personalul medical, mai mult de jumătate dintre respondenţi au apreciat că medicii români nu sunt motivaţi să rămână să profeseze în ţară fără a fi corupţi (neînregistrându-se diferenţe comparativ cu studiul derulat în 2013). Potrivit cercetării, soluţionarea problemei plăţilor informale oferite de către pacienţi personalului medical ar putea fi rezolvată prin existenţa unui sistem de asigurări care să acopere confortul şi atenţia pe care pacienţii şi le doresc (29%), prin sancţionarea cadrelor medico-sanitare care acceptă aceste plăţi (17%), prin realizarea de controale mai dese la nivelul cadrelor medico-sanitare (15%), dar şi printr-un sistem de plăţi directe, transparente (coplată) (14%). Pentru a nu deveni corupţi, respondenţii au apreciat că suma minimă netă cu care ar trebui plătiţi medicii ar trebui să fie între 2.271 lei în medie pentru medicii rezidenţi şi 5.606 lei în medie pentru chirurgii din spitale.
Analizând gradul de cunoaştere a legislaţiei privitoare la semnalarea cazurilor de corupţie, un alt aspect important evidenţiat de rezultatele acestei cercetării este faptul că 75% dintre persoanele intervievate nu cunosc că la nivelul fiecărui spital funcţionează un consiliu etic care are în atribuţii gestionarea sesizărilor cu privire la integritatea personalului medico-sanitar. Deşi 25% dintre respondenţi ştiu despre această instituţie, 88% dintre ei nu au sesizat-o niciodată.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.