MOZAIC STIRI NATIONALE: Croşeu la Udrea, ricoşeu la Coldea
DNA a cerut ieri încuviinţarea urmăririi penale a Elenei Udrea în dosarul "Gala Bute", sub acuzaţiile de abuz în serviciu, tentativă la folosirea de documente ori declaraţii false pentru obţinerea pe nedrept de fonduri din bugetul Uniunii Europene şi folosire a influenţei în scopul obţinerii de foloase necuvenite. Procurorii susţin că Udrea a luat decizia organizării galei în urma unor discuţii "informale" cu Rudel Obreja, a determinat adoptarea actelor normative care au creat cadrul finanţării evenimentului, a cerut în mod repetat funcţionarilor din subordine să se întalnească cu Rudel Obreja pentru a identifica soluţii pentru încheierea contractului şi a participat nemijlocit la stabilirea bugetului care urma să fie alocat de către MDRT în afara cadrului reglementat de procedura achiziţiilor publice. Astfel, în iunie 2011, Ministerul Dezvoltării Regionale şi Turismului a atribuit un contract în valoare de peste 10 milioane lei, prin care S.C. Europlus Computers S.R.L., trebuia să presteze servicii de promovare a României în cadrul evenimentelor desfăşurate cu ocazia organizării Galei Bute. Metoda de atribuire a contractului a fost negocierea fără publicarea unui anunţ de participare, iar suma urma să fie rambursată din fonduri europene. În baza acestui contract, ulterior, Ministerul a efectuat plata serviciilor de promovare în valoare de 8.116.800 lei. Fondurile publice ar fi fost utilizate într-o modalitate interzisă de lege, respectiv pentru finanţarea unui eveniment sportiv organizat de către o societate comercială, iar suma achitată în baza contractului ar constitui în întregime un prejudiciu produs în patrimoniul ministerului. Prin încheierea contractului s-ar fi urmărit, în realitate, asigurarea fondurilor necesare organizării galei de box menţionate, iar achiziţia de servicii de publicitate a reprezentat doar o justificare formală, susţine DNA. Mai mult, contractul ar fi fost atribuit cu încălcarea procedurilor legale de achiziţie publică şi ar fi fost achiziţionate servicii care nu se regăsesc printre categoriile de cheltuieli eligibile pentru programele cu finanţare europeană.
De altfel, aceste împrejurări au atras refuzul de decontare a sumelor de către autoritatea de management a fondurilor europene, astfel încat, în final, sumele au fost suportate integral de către bugetul de stat. Potrivit procorurilor, "creierul" întregii operaţiuni a fost Elena Udrea.
Credit făcut peste noapte, achitat indirect din bani publici
De asemenea, procurorii susţin că Elenei Udrea îi fuseseră aduse la cunoştinţă în mai multe randuri impedimentele legale ale "afacerii". Dar, avand în vedere că Lucian Bute era la acel moment una dintre personalităţile romane cu cea mai mare cotă de popularitate, Udrea a urmărit obţinerea unor beneficii electorale prin asocierea imaginii cu cea a sportivului. Totodată, faptele au produs un folos necuvenit lui Rudel Obreja, care a beneficiat de fonduri publice pentru organizarea unui eveniment ale cărui venituri i-au revenit în mod exclusiv. Săvarşirea faptelor a fost facilitată de împrejurarea că Elena Udrea putea influenţa atat atribuirea fondurilor europene, cat şi utilizarea acestora, avand în vedere comasarea în cadrul aceluiaşi minister a activităţilor de dezvoltare regională şi a celor de turism.
Potrivit DNA, în cauză există probe şi că Elena Udrea şi-ar fi folosit influenţa derivată din funcţia de ministru şi de vicepreşedinte al partidului aflat la guvernare asupra unui reprezentant bancar, astfel încat banca respectivă să acorde un credit, în condiţii avantajoase, societăţii S.C. Europlus Computers S.R.L, controlată de Obreja. Creditul ar fi trebuit restituit în termen de 3 luni, însă scadenţa a fost prelungită succesiv.
În condiţiile în care MDRT a aprobat, ulterior, pentru plată doar suma 8.116.800 lei, o parte semnificativă a creditului a rămas neacoperită. Într-un final, diferenţa a fost achitată de firma lui Obreja, folosind fonduri primite de la o altă societate care, la randul său – surpriză! - le obţinuse în baza unui contract de achiziţie publică finanţat în regim de urgenţă de ministerul condus de Udrea.
Udrea: Am vrut să satisfac milioane de romani
Cererea DNA vine la două zile după ce Elena Udrea a lansat o serie de acuzaţii dure la adresa conducerii DNA şi SRI. Ea a spus într-un interviu că cele două instituţii duc o campanie împotriva sa. Elena Udrea s-a apărat, ieri, afirmand că reacţia DNA, şi în subsidiar a SRI, vine în urma "dezvăluirilor" pe care le-a făcut. "Mi se pare evident în acest dosar (n.r. - dosarul Gala Bute) că apariţia lui este legată de declaraţiile pe care le-am făcut la adresa generalului Coldea (n.r. – directorul interimar al SRI). Nu se poate să faci percheziţii la patru ani şi ceva de la eveniment, ce mai poţi să găseşti după patru ani şi ceva? Consider că este o încercare de intimidare şi de decredibilizare a mea, într-un dosar de acum patru ani", a afirmat Udrea la o conferinţă de presă. Ea a mai spus că recunoaşte că este ”vinovată că a dorit ce au dorit milioane de oameni, să-l vadă pe Lucian Bute, campion la acea vreme, boxând în România”. Ea a adăugat că atunci a fost ”o oportunitate de a promova România şi este treaba unui ministru să considere ce este oportun sau nu şi răspunde politic, nu penal pentru aceasta". "Am găsit o oportunitate să folosesc fondurile europene (n.r. – fondurile europene n-au fost folosite), să promovez imaginea României şi a da satisfacţie milioane români", a mai spus Udrea. Deputatul a mai declarat că "nu are încredere aproape în nimeni în acest moment" şi că se simte ”mai în siguranţă supravegheată de poliţie”. "Leg ce mi se întâmplă de lucrurile pe care le ştiu despre cum funcţionează sistemul. Nu sunt parte a sistemului", a adăugat Udrea. Ea a mai spus că nu acuză cu nimic SRI şi că ”un om, şi anume Coldea nu înseamnă o instituţie”. "Nu acuz cu nimic SRI, un om nu înseamnă o instituţie. Domnul Coldea este doar un om", a arătat Udrea.
Un alt fost ministru, cercetat în dosar
În acelaşi dosar este anchetat şi fostul ministru al Economiei, Ion Ariton. El ar fi determinat reprezentanţii a zece companii de stat, printre care Hidroelectrica, Nuclearelectrica şi Romgaz, să sponsorizeze ilegal, cu suma totală de peste 1,7 milioane de lei, organizarea Galei Bute de către firma lui Rudel Oreja. Potrivit legii, societăţile comerciale cu capital majoritar de stat nu pot efectua activităţi de sponsorizare având ca beneficiari societăţi comerciale cu capital privat. "Deşi beneficiarul real al sponsorizărilor a fost SC Europlus Computers SRL (care deţinea exclusivitatea organizării şi care a încasat toate veniturile galei), a fost folosită Federaţia Română de Box pentru a evita dispoziţiile imperative ale Legii nr. 32/1994 şi a crea aparenţa că este susţinută activitatea unei persoane juridice fără scop patrimonial. În acest context, suma totală de 1.742.830 RON care ar fi făcut obiectul sponsorizărilor constituie prejudiciu pentru companiile menţionate", arată DNA. Procurorii susţin că sponsorizările nu s-ar fi încheiat în lipsa intervenţiei fostului ministru Ion Ariton, iar sumele ar fi rămas în patrimoniul companiilor cu capital majoritar de stat. "Totodată, suma are natura unui folos nejustificat obţinut de Obreja Rudel, în condiţiile în care sponsorizarea galei era interzisă de lege", a precizat DNA.
Fostul preşedinte al Federaţiei Române de Box Rudel Obreja a fost adus şi el ieri la DNA, după ce la locuinţa sa din Sectorul 2 al Capitalei au fost făcute percheziţii. Obreja a spus că nu este nimic nou în dosarul "Gala Bute" şi că nu este vinovat de acuzaţiile care îi sunt aduse de procurorii DNA. La DNA a fost adus cu mandat şi Ştefan Lungu, fostul consilier al Elenei Udrea în mandatul acesteia la Ministerul Dezvoltării, după ce la locuinţa sa din localitatea ilfoveană Corbeanca au fost făcute percheziţii.
PNL a "cumpărat" într-o singură zi şase deputaţi
Un grup de şase deputaţi, printre care Teodor Paleologu, au solicitat, ieri, înscrierea în grupul parlamentar al PNL, începând cu această sesiune parlamentară. ”La Biroul permanent al Camerei Deputaţilor a fost o solicitare privind trecerea a şase deputaţi la grupul PNL. Cei şase sunt Nicolae Alexandru (PC), Aurelian Mihai (independent), Dumitru Ovidiu Ioan(neafiliat), Teodor Paleologu (PMP), Gunia Dragoş( neafiliat) şi Dumbrăveanu Paul (PC-PLD)”, a declarat, ieri, secretarul Camerei, Marcel Ciolacu (PSD). El a mai spus că la Biroul Permanent a fost depusă şi o scrisoare a deputaţilor Ludovic Orban şi Tinel Gheorghe, ”cu solicitarea ca, începând din 2 februarie, să fie un singur grup parlamentar PNL”. Până acum, PDL şi PNL aveau grupuri parlamenatre distincte.
Ninsorile se întorc spre sfarşitul săptămanii
Meteorologii estimează pentru următoarele două săptămâni o vreme care se încadrează, în general, în limite normale pentru această perioadă, cu excepţia weekendului următor, când temperatura maximă va scădea spre un grad Celsius în majoritatea zonelor, iar probabilitatea de precipitaţii slabe sub formă de ploaie, lapoviţă şi ninsoare va fi mai mare. Potrivit Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), în Moldova, regimul termic din primele zile ale intervalului va fi uşor mai ridicat decât cel obişnuit în această perioadă. Astfel, media temperaturilor maxime va fi de 3-4 grade, iar a celor minime va scădea spre—4 grade în 4 februarie şi va fi în jur de zero grade Celsius, în 6 februarie. Răcirea vremii este estimată şi în această regiune, începând cu data de 7 februarie, astfel încât, până spre finalul intervalului, temperatura va avea valori sub mediile multianuale. Vor fi maxime în general negative, în medie de minus două grade şi zero grade şi minime nocturne, ce pot coborî în cele mai reci nopţi, până spre—10...-9 grade. În intervalul 5-6 februarie se vor semnala precipitaţii, la început mixte, apoi mai ales ninsori, posibil importante cantitativ. Ulterior, probabilitatea de apariţie a ninsorilor va fi în general redusă. Izolat se va semnala polei.
DIICOT cere aviz pentru urmărirea lui Videanu şi Vosganian
DIICOT cere din nou aviz de la Senat şi, respectiv, preşedintele Klaus Iohannis, pentru urmărirea penală a foştilor miniştri ai Economiei Varujan Vosganian şi Adriean Videanu, în dosarul Romgaz-Interagro.
În cazul lui Adriean Videanu, ministru al Economiei în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, solicitarea ar urma să ajungă la şeful statului, DIICOT cerând avizarea urmăririi penale pentru infracţiunile de constituire a unui grup infracţional organizat, abuz în serviciu şi complicitate la delapidare. Potrivit DIICOT, în perioada decembrie 2006 - decembrie 2008, Varujan Vosganian, şi în perioada decembrie 2008 - septembrie 2010, Adriean Videanu, în calitate de miniştri, au aprobat, semnat şi susţinut în Guvern un număr de şase ordine, respectiv trei memorandumuri. Cei doi foşti miniştri au avut drept scop sprijinirea intereselor financiare ale grupului infracţional constituit de către omul de afaceri Ioan Niculae şi au utilizat SNGN Romgaz SA, unitate naţională de interes strategic, în interesul privat al firmei lui Niculai, Interagro SA.
Astfel, susţin anchetatorii, au fost acordate discount-uri comerciale substanţiale la livrarea de gaze naturale către Interagro, peste plafoanele practicate de SNGN Romgaz SA, precum şi gaze naturale exclusiv din producţia internă, în condiţiile în care firma lui Ioan Niculae înregistra debite istorice la plata gazelor consumate.
DIICOT mai arată că SNGN Romgaz SA a livrat către Interagro SA gaze naturale din producţia proprie în valoare de aproximativ 1,5 miliarde de lei, respectiv circa 500 de milioane de dolari, din care aproximativ 92 milioane de dolari reprezintă valoarea reducerilor comerciale acordate ilegal.
În prezent, Varujan Vosganian este senator PNL, iar Adriean Videanu este arestat într-un alt dosar, în care este implicat şi fostul şef al DIICOT Alin Bica.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
