Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Blog The Economist: Ponta va reorienta Romania spre Rusia

Ziarul de Vrancea
4 nov 2014 440 vizualizări
"Dacă Victor Ponta va caştiga, e de aşteptat să-şi consolideze baza de putere şi să reorienteze politica externă a României către Rusia şi China, cum a făcut Viktor Orban în Ungaria", scrie The Economist pe blogul Eastern Approaches, într-un articol despre alegerile din România şi haosul de la votul romanilor din străinătate.

Blogul The Economist aminteşte că "Ponta s-a numărat printre puţinii lideri UE care anul acesta au participat la Jocurile Olimpice de Iarnă din staţiunea rusă Soci şi tot el a lăudat Partidul Comunist Chinez în cadrul unei vizite la Beijing, din septembrie. Dar chiar dacă Iohannis va caştiga preşedinţia, Ponta va continua ca premier atat timp cat îşi va putea ţine laolaltă coaliţia de guvernămant sau pană la alegerile parlamentare din 2016. Între timp, Iohannis speră că toţi susţinătorii săi să voteze pe 16 noiembrie, chiar şi cei care trăiesc la Bruxelles".
The Economist descrie succint problemele înregistrate la votul din străinătate şi protestele ce au urmat şi notează: "Cele 161.000 de voturi ale diasporei, comparativ cu cele 9,5 milioane de voturi din România, ar fi afectat într-o măsură nesemnificativă majoritatea confortabilă la primul tur de scrutin. Dar pentru că niciun candidat nu a caştigat o majoritate clară, cei doi se vor înfrunta într-un al doilea tur pe 16 noiembrie, iar dacă acela va fi unul strans, votul străinătăţii ar putea fi important".
Sursa citată îl prezintă pe Iohannis drept "un german considerat drept omul care a revitalizat Sibiul. El se prezintă drept candidatul unei Romanii "normale" (adică fără corupţie), spre deosebire de România "scandalurilor şi minciunilor" reprezentată de Ponta". Actualul premier este descris în principal prin cazul verdictelor că şi-a plagiat teza de doctorat, verdicte de care a scăpat numind o a treia comisie de experţi, dar şi prin acuzaţiile preşedintelui Băsescu, potrivit cărora el ar fi lucrat pentru serviciile de informaţii în timp ce lucra ca procuror.

Voronin ar fi încercat să împiedice aderarea României la UE

Liderul comunist Vladimir Voronin a încercat, în perioada în care a fost preşedinte al Republicii Moldova (2001-2009), să împiedice aderarea României la Uniunea Europeană. Acuzaţia îi aparţine liderului Mişcării Populare Antimafie, Sergiu Mocanu, în cadrul dezvăluirilor despre activitatea sa în calitate de consilier pe probleme de politică externă al fostului preşedinte comunist făcute în cadrul unei emisiuni televizate.
Potrivit lui Sergiu Mocanu, relaţiile cu România deveniseră în perioada de preaderare a acesteia la UE foarte dificile, acest lucru fiind "meritul" conducerii de vârf de la Chişinău. "Vladimir Voronin, ajutat de cel mai apropiat consilier al său de atunci, Mark Tkaciuk, trăgeau sforile din culise pentru a împiedica integrarea europeană a României. Cei doi sperau ca Republica Moldova să intre în UE. Astfel, au pornit un război necruţător de discreditare împotriva României", a afirmat Mocanu.
Liderul Mişcării Antimafie a mai spus că, fiind la acea vreme în funcţia de consilier, s-a comportat ca un agent secret. "Am făcut tot ce am putut atunci pentru reabilitarea relaţiei cu România şi consider că am reuşit să salvez această relaţie", a susţinut fostul consilier în perioada 2003-2007.
El a mai afirmat că a acceptat propunerea de a lucra în calitate de consilier prezidenţial atunci când exista pericolul semnării "Planului Kozak" (n.r. - planul rus ce propunea federalizarea Republicii Moldova şi care a fost respins de Voronin în 2003). "A fost întâmplător. Eu mă aflam în instituţia prezidenţială, iar Voronin era într-o mare dilemă privind semnarea Planului Kozak, după ce i s-au promis 250 de milioane de dolari. Am acceptat să-i fiu consilier pentru că voiam să salvez Republica Moldova, dar şi România de intrigile ţesute de Voronin şi Tkaciuk", a susţinut Mocanu.
Sergiu Mocanu este considerat un politician controversat la Chişinău din cauza unei cariere politice cu treceri spectaculoase de la o formaţiune de alta, adesea pe segmente opuse ale eşichierului politic

Indemnizaţiile persoanelor persecutate de regimul comunist vor fi dublate
 
Indemnizaţiile lunare ale persoanelor persecutate din motive politice de dictatura comunistă, instaurată din 6 martie 1945, vor fi majorate la 400 lei, în cazul celor deportaţi sau care au fost în prizonierat, respectiv la 200 lei, pentru cei internaţi abuziv în spital sau aflaţi în domiciliu forţat. Măsura este inclusă într-un proiect de lege aprobat, ieri, de Guvern şi transmis Parlamentului spre adoptare în procedură de urgenţă. Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Corneliu Calotă, a precizat că este vorba de o dublare a indemnizaţiei comparativ cu nivelul actual.

Peste 40% dintre români, supuşi riscului de sărăcie

Cel mai ridicat procent de persoane supuse riscului de sărăcie şi excluziune socială din Uniunea Europeană se înregistra, în 2013, în Bulgaria (48%), România (40,4%), Grecia (35,7%), Letonia (35,1%) şi Ungaria (33,5%), relevă datele prezentate ieri de Oficiul European de Statistică (Eurostat). Nivelurile cele mai reduse ale acestui indicator se înregistrau în Cehia (14,6%), Olanda (15,9%), Finlanda (16%) şi Suedia (16,4%).
La nivelul celor 28 de state din UE, anul trecut, 24,5% din populaţie — respectiv 122,6 milioane de persoane — era supusă riscului de sărăcie şi excluziune socială, comparativ cu 24,8%, în 2012 şi cu 23,8% în 2008.
Un obiectiv al Strategiei Europa 2020 este scoaterea din categoria celor expuşi sărăciei şi excluziunii sociale în UE a cel puţin 20 de milioane de persoane până în 2020.
Progresele către atingerea acestui obiectiv sunt măsurate în funcţie de trei indicatori — persoane aflate în risc de sărăcie, persoane ce se confruntă cu privaţiuni materiale grave şi persoane ce trăiesc în familii cu o intensitate a muncii foarte scăzută (în care adulţii au utilizat mai puţin de 20% din potenţialul lor de muncă în cursul anului anterior). Anul trecut, 17% din populaţia UE era afectată de cel puţin una dintre aceste trei forme de excluziune socială.




În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.