Reportaj la Sfanta Parascheva: De ce aleg credincioşii acest pelerinaj
Baldachinul în care au fost aşezate moaştele Sfintei Parascheva este împodobit anul acesta cu buchete de flori roşii. Zecile de mii de oameni care au ajuns să se închine la raclă stau la o coadă care se prelinge încet, pe străzile lăturalnice din spatele Mitropoliei, către matca râului Bahlui ce străbate oraşul. Au sacoşe mari de rafie, pline cu pături, cojoace, alimente şi multe pomelnice. Organizatorii spun că, spre deosebire de anii trecuţi, când încă din primele zile coada se întindea pe distanţe de câţiva kilometri şi pelerinii stăteau la rând cel puţin 12 ore până când ajungeau în curtea Mitropoliei, în acest an cel mai mult s-a stat la coadă trei ore şi ceva, fiind un flux continuu de cel puţin 1.200 de pelerini pe oră care au ajuns să se închine la moaşte. ”Faţă de alţi ani se stă mai puţin la coadă. Cel mai mult s-a stat puţin peste trei ore, sâmbătă, însă luni noapte şi marţi aşteptăm vârful”, spune preotul Constantin Sturzu, purtătorul de cuvânt al Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. Ieri, rândul de pelerini se întindea pe câteva sute de metri.
Vremea frumoasă, o minune de la Sfantă
Doamna Maria Ivan a venit din Bucureşti, cu un grup de 20 de persoane. A ajuns la Iaşi încă de sâmbătă şi îşi propune să plece azi cu unul dintre ultimele trenuri, după ce va asista la slujba organizată pe scena amplasată în faţa Mitropoliei. În ultimii zece ani nu a lipsit niciodată de la pelerinajul de Sfânta Parascheva, iar de data aceasta şi-a adus şi nepoata de 14 ani - o tânără brunetă, mai înaltă decât bunica ei, îmbrăcată cu o geacă de iarnă şi cu un fes tras pe urechi, în ciuda celor 20 de grade de afară. ”De doi ani mă tot roagă să o iau cu mine, dar i-am spus că e prea mică”, explică femeia. Ea spune că nu a mai prins niciodată un an în care coada să dureze două-trei ore, cum a fost acum. Anul trecut, ea a ajuns la Iaşi în 13 octombrie, s-a aşezat la coadă la două şi jumătate după-amiaza şi a ajuns să se închine la moaştele Sfintei Parascheva abia a doua zi dimineaţă.
”Ştiu că toată lumea spune asta, dar parcă a fost o minune de la Sfântă. Am venit cu hainele groase, dar a fost cald, am venit pregătiţi să stăm toată noaptea dar am stat doar două ore şi jumătate. Acum nici nu mai ştiu ce să fac cu timpul, mergem să ne plimbăm prin oraş, până la ziua Sfintei avem timp de aşteptat”, spune femeia trecută cu puţin de 60 de ani.
"O mică minune, nu credeţi?"
În urma grupului din Bucureşti, Veronica, o femeie de 50 de ani, stă sprijinită de gardul albastru în spatele căruia sunt îngrămădiţi pelerinii, pe ultima sută de metri înainte de a ajunge să se închine la raclă. A venit tocmai de la Aiud, singură. De Sfânta Parascheva, ea e prezentă la Iaşi de aproape 20 de ani, iar până în urmă cu câţiva ani venea împreună cu soţul ei, dar bărbatul a fost operat şi nu mai poate rezista să stea mult în picioare. Femeia spune că, dacă ar fi ştiut că anul acesta lucrurile se vor mişca atât de repede, l-ar fi convins şi pe bărbat să vină. ”Mereu vin ca să ajung la raclă înainte de slujba mare, de marţi, şi apoi stau la o verişoară de-a mea care are casă în Păcurari (n.r. - cartier din Iaşi). Nu mă laud, cum am văzut că o fac mulţi oameni de aici, cu zeci de minuni pe care le-ar fi făcut sfânta pentru mine. Dar mă gândesc că dacă timp de 20 de ani am reuşit să ajung an de an şi să plec de aici încărcată cu atât de multă energie pozitivă, că este şi asta, la rândul ei, o mică minune, nu credeţi?”, spune femeia.
"Eminescu" din America
Printre pelerini găsim şi un bărbat de aproape 70 de ani, din Bucureşti, căruia îi place să-şi spună ”Eminescu”, fiind ”unul dintre cei mai mari admiratori” ai poetului naţional. Bărbatul a urmat pentru doi ani cursurile Universităţii Tehnice ”Gheorghe Asachi” din Iaşi, apoi şi-a terminat studiile la Bucureşti, ca să plece, ca inginer, 15 ani în SUA şi apoi în Germania încă trei. Acum, el locuieşte în Bucureşti. Bărbatul, cu părul cărunt şi faţa trasă, îmbrăcat cu un costum gri strâns pe corp, spune că a fost ateu sau ”ignorant cu privirile la cele sfinte” până în urmă cu doi ani, când a participat la o slujbă şi de atunci a devenit ”convins că poporul român este un popor de sfinţi”. ”Până acum doi ani eram aproape Toma Necredinciosul, dar am deschis într-o zi postul Trinitas la televizor, i-am văzut fotografia sfîntului Arsenie Boca şi a trebuit să mă duc cu primul tren la Prislop, acolo unde e înmormântat. Uitându-mă la fotografia sa, am simţit un fior dumnezeiesc. Avea o privire dumnezeiască”, explică bărbatul.
Prima dată a venit la pelerinajul de la Iaşi anul trecut şi crede că acum totul este mult mai bine organizat. El va dormi, până marţi, într-unul din spaţiile amenajate de Mitropolia Moldovei şi Bucovinei şi vrea să cunoască cât mai mulţi pelerini, cărora vrea să le audă ”poveştile şi durerile”.
