MOZAIC STIRI NATIONALE: Kovesi cere un milion de lei de la "gaşca" securistului Voiculescu
Codruţa Kovesi, în nume personal, a înregistrat ieri, la instanţa de judecată "acţiunea în daune morale împotriva persoanei juridice SC Antena 3 SA, precum şi a persoanelor fizice Gâdea Mihai, Ciuvică Mugur, Nae Bianca, Tudor Radu, Savaliuc Răzvan, moderator, respectiv invitaţi, pentru afirmaţii mincinoase care au creat un grav prejudiciu de imagine şi au adus o gravă atingere demnităţii umane", se arată într-un comunicat de presă al Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA). Sursa citată a precizat că, în urma unor afirmaţii vehiculate în mass-media în 19 iunie, referitoare la presupuse fapte de corupţie despre care s-a afirmat că ar fi comise de către Codruţa Kovesi, DNA a solicitat, în 20 iunie, Inspecţiei Judiciare "demararea verificărilor necesare pentru apărarea reputaţiei profesionale şi a imaginii publice".
"Nevolnicii de la Parchetul General"
Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, a spus, înainte de a fi audiat în dosarul fratelui preşedintelui, că aproape două milioane de euro ar fi ajuns la procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, la preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, dar şi la Vasile Blaga, despre care susţinea că ar fi implicat în acest caz. "Afirmaţiile de o gravitate extremă au fost făcute doar cu scopul exclusiv de a ştirbi autoritatea personală şi profesională a procurorului şef DNA şi a procurorilor din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie", a precizat sursa citată. Preluarea afirmaţiilor şi de către alte publicaţii a contribuit la amplificarea acestor consecinţe prin receptarea afirmaţiilor denigratoare de către mai mulţi cetăţeni, având drept consecinţă afectarea independenţei întregului sistem judiciar şi manipularea opiniei publice", susţine DNA.
În 24 iunie, Kovesi a sesizat Consiliul Naţional al Audiovizualului şi a solicitat să se constate că au fost încălcate prevederile Codului de reglementare al conţinutului audiovizual în cadrul Emisiunii "Sinteza zilei" difuzate de postul Antena 3 la data de 19 iunie, "deoarece nu au fost prezentate în mod corect mai multe fapte, nu a fost verificat contextul împrejurărilor despre care s-au făcut afirmaţii şi nu a fost prezentat imparţial şi cu bună credinţă niciunul dintre aspectele privitoare la temele emisiunii". "Aşadar, afirmaţii de genul: «doamna Kovesi trebuie să răspundă dacă s-a ocupat de protecţia personală a domnului Traian Băsescu şi a familiei sale. (Mihai Gâdea); Dar Kovesi ar trebui ea să se aresteze, ori singură, ori să o ajute poate nevolnicii, ăia de la Parchetul General, pentru faptul că a muşamalizat acum dosarul ăsta timp de câteva zile bune (...) asta a făcut Kovesi. Kovesi a încercat să mătrăşească dosarul ăsta, să-l închidă, să-l îngroape (Ciuvică Mugur); Ce motive de întâlnire, pentru întâlniri din astea conspirative, există pentru procurorul şef al DNA să se întâlnească cu un judecător de la Înalta Curte? În parcare …(Bianca Nae) ….Niciun motiv. Asta-i întâlnire de mafioţi. Nu poţi să te întâlneşti, procuror general şef cu judecător de la Înalta Curte în parcare. Asta e întâlnire între golani, între mafioţi, eventual între nişte securişti care schimbă nişte informaţii, dar în niciun caz întâlnire între reprezentanţii cei mai înalţi ai justiţiei independente din România (Mugur Ciuvică)», fiind total mincinoase, sunt de natură să genereze prejudiciu ce justifică răspunderea patrimonială", se arată în acţiunea depusă de Codruţa Kovesi.
Întalnire "conspirativă", în drum spre sala de sport
În fapt, precizează Kovesi în documentul de la instanţă "întâlnirea prezentată drept «conspirativă» reprezintă una din deplasările procurorului şef al DNA împreună cu fostul său consilier, judecătorul Horia Valentin Şelaru, în loc public, spre sala de sport. "De altfel, prezentarea ca fiind conspirativă a unei întâlniri pe stradă dintre două persoane, indiferent că sunt sau nu sunt foşti colegi, prieteni sau nu, reprezintă o formă de abuz, incompatibil cu libertatea de exprimare, libertatea de informare. Aşadar, în mod evident mi s-a adus un prejudiciu prin includerea numelui meu şi raportarea la funcţia pe care o deţin într-un material ce viza dezbaterea cu privire la o cauză intens mediatizată. Astfel, au fost preluate ulterior în cadrul Antena 3 şi la următoarele emisiuni ale acestui post de televiziune, situaţie care mi-a adus un prejudiciu absolut nejustificat şi o gravă atingere a demnităţii personale şi a imaginii publice", se mai arată în documentul citat.
Mulţi politicieni au divorţat degeaba:Confiscarea extinsă nu se aplică averilor dobândite înainte de aprilie 2012
Plenul Curţii Constituţionale (CC) a stabilit, ieri, că măsura confiscării extinse nu se aplică bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii numărul 63 din 17 aprilie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României. Aşadar, în cazul în care printr-o sentinţă se impune conficarea extinsă a averii, aceasta din urmă trebuie să fi fost dobândită după 17 aprilie 2012, pentru ca măsura să fie aplicabilă.
Decizia este definitivă şi general obligatorie.
Legea privind confiscarea extinsă a averilor a fost adoptată, pe 27 martie 2012, de Camera Deputaţilor, prin apel nominal, înregistrându-se 171 de voturi "pentru", după ce, iniţial, la votul electronic, proiectul nu a trecut.
Legea a fost adoptată în varianta Senatului şi prevede că se supun confiscării mai multe bunuri în cazul în care persoana care le deţine a fost condamnată pentru comiterea anumitor infracţiuni şi dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material, iar pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de cinci ani sau mai mare. Infracţiunile sunt cele de proxenetism, trafic de droguri şi precursori, trafic de persoane, la regimul de frontieră de stat, de spălare de bani, a legislaţiei privind prevenirea şi combaterea terorismului, iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat. Alte infracţiuni sunt: nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, materialelor nucleare sau alte materiale radioactive, falsificarea de monedă, divulgarea secretului economic, concurenţă neloială, deturnare de fonduri, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, corupţie, evaziune fiscală, regimul vamal, bancrută frauduloasă, prin intermediul sistemelor informatice şi mijloacelor de plată electronice, traficul de organe.
Dan Diaconescu a bătut palma cu "ciocoii"
PSD şi PPDD au încheiat, ieri, un protocol de colaborare parlamentară şi la nivel local. Acordul politic prevede că PSD va susţine şi promova în cadrul coaliţiei de guvernare unele politici publice şi proiecte guvernamentale cuprinse "în proiectul celor 100 de puncte ale PPDD", în ordinea priorităţii acestora stabilită de comun acord de către preşedinţii PSD şi PPDD.
Printre aceste proiecte ar fi simplificarea şi debirocratizarea sistemului fiscal, micşorarea numărului de taxe, eliminarea obligativităţii plăţii taxei radio-tv, majorarea alocaţiilor pentru copii, reîmpădurirea României.
Reprezentarea PPDD în funcţiile politice din cadrul administraţiei publice centrale şi locale se va realiza în funcţie de ponderea PPDD în Parlament şi respectiv la nivel teritorial, consilieri judeţeni şi locali.
Preşedintele PSD, Victor Ponta, a precizat că pentru obţinerea unor posturi în guvern pentru PPDD ar trebui să fie consultaţi şi ceilalţi parteneri guvernamentali. El a mai spus că acest acord nu se referă la sprijinirea candidatului la Preşedinţie, fiecare partid putând avea candidatul propriu, în schimb prevede susţinere în turul doi al alegerilor prezidenţiale.
Ponta a precizat că semnarea acordului politic de colaborare cu PPDD a fost făcută în baza ultimului eveniment în care PPDD a votat în Parlament declaraţia privind demisia preşedintelui Traian Băsescu.
Semnarea protocolului PSD-PPDD s-a făcut cu uşile închise. Declaraţiile au fost făcute după semnare.
PSD: Legea cu incompatibilităţile îl ajută pe Iohannis
Liderii PSD Victor Ponta şi Liviu Dragnea au fost solicitaţi, ieri, să comenteze acuzaţiile ANI referitoare la adoptarea unei legi care permite aleşilor să facă parte din AGA, cei doi arătând că legea se referă şi la liberalul Klaus Iohannis, care acum poate candida la prezidenţiale.
"(Liberalii - n.r.) ne-au ajutat ieri la acea lege cu incompatibilităţile, pentru că e o lege care se referă şi la domnul Iohannis. Domnia sa poate candida acum fără probleme”, a spus Ponta.
Solicitat să comenteze acuzaţiile ANI, care vorbea despre o nouă ”marţea neagră”, având în vedere că legea întrerupe proceduri pentru 1.200 de primari, Ponta a răspuns: "Bun, dacă e şi domnul Iohannis printre ei, înseamnă că e un lucru bun". La rândul său, preşedintele executiv al PSD, Liviu Dragnea, a arătat că legea a fost ”dată”, în opinia sa, pentru Klaus Iohannis. "Eu nu am fost la vot, dar cred că e o lege, cred că a fost dată pentru domnul Klaus Iohannis, am înţeles că are probleme şi să fim siguri că poate să candideze", a spus Dragnea. Întrebat ce se întâlmplă însă cu ceilalţi aleşi locali, el a răspuns: ”Ceilalţi nu candidează”.
Camera Deputaţilor a adoptat, marţi, un proiect care prevede ca primarii sau preşedinţii de CJ să fie reprezentanţii comunităţilor în adunările generale ale asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară, deputatul PDL Tinel Gheorghe arătând că puterea încearcă să-i scape de justiţie pe incompatibili. Proiectul de lege a fost iniţiat de şase deputaţi PSD.
Şeful Cancelariei premierului, chemat la DNA
Şeful Cancelariei premierului, Vlad Stoica, a venit, ieri, la DNA pentru a fi audiat ca martor în dosarul în care fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Mehedinţi Adrian Duicu este acuzat de trafic de influenţă. Vlad Stoica a declarat, la intrarea în sediul Direcţiei, că nu este o persoană publică şi nu are declaraţii de făcut.
Preşedintele suspendat al CJ Mehedinţi, Adrian Duicu, fostul şef al Inspectoratului de Poliţie al Judeţului Mehedinţi, Ştefan Ponea, şi omul de afaceri Constantin Popescu sunt cercetaţi în arest pentru fapte de corupţie.
Potrivit înregistrărilor DNA, Duicu ar fi realizat traficul de influenţă din antecamera cabinetului lui Victor Ponta.
Premierul a fost solicitat, ieri, să comenteze faptul că şeful Cancelariei guvernamentale este audiat la DNA, el precizând: ”Foarte bine, toată lumea să fie audiată”.
Liberalii au votat cot la cot cu PSD pentru demiterea preşedintelui
Parlamentul a adoptat, ieri, declaraţia prin care se cere demisia preşedintelui Traian Băsescu, urmare a scandalului în care e implicat fratele său. Plenul comun al celor două Camere a adoptat declaraţia cu 344 voturi "pentru", niciun vot "împotrivă" şi 17 abţineri, în condiţiile în care parlamentarii PDL şi PMP au absentat. Votul a fost deschis, prin ridicare de mână.
Adoptarea declaraţiei de către Parlament nu are consecinţe juridice.
Premierul Victor Ponta a declarat, ieri, că apreciază votul dat de PNL pentru declaraţia politică a Parlamentului, el arătând că USL a existat în Legislativ, prin acest vot. "Apreciez gestul colegilor liberali care - uite, ziceaţi că nu există USL, ba există USL. Azi a existat USL. Şi faptul că au votat această declaraţie e un lucru care merită apreciat şi eu o fac", a spus Ponta. El a arătat că solicitarea PNL privind propria demisie din funcţia de premier a fost o "şmecherie", prin care PNL să arate că "nu ne-am dat cu totul cu PSD". "Aia a fost o şmecherie, aşa, domn'e, uite, votăm pentru demiterea lui Băsescu, dar să nu se zică că ne-am dat cu totul cu PSD. E important că au votat şi eu mulţumesc pentru asta şi sunt convins că vor face o moţiune de cenzură la care voi răspunde", a spus Ponta.
Adina Vălean, candidat pentru una din funcţiile de vicepreşedinte PE
Europarlamentarul PNL Adina Vălean a fost desemnată ieri, în grupul PPE, pentru poziţia de vicepreşedinte al Parlamentului European, alături de alţi cinci europarlamentari ai grupului, urmând ca plenul PE să valideze săptămâna viitoare aceste propuneri. "Grupul Partidului Popular European din Parlamentul European şi-a desemnat candidaţii pentru funcţiile de vicepreşedinte al Parlamentului European. Adina Vălean, europarlamentar din partea Partidului Naţional Liberal, a fost aleasă alături de Rainer Wieland, Antonio Tajani, Ramon Valcarcel, Ildiko Gall şi Mairead McGuinness", se arată într-un comunicat al PNL. "Ar putea fi pentru prima dată de la aderare când România obţine o poziţie de vicepreşedinte al Parlamentului European. Este un semnal puternic pe care PPE îl dă românilor, să aibă încredere că sunt apreciaţi în Uniunea Europeană. Cooperarea în interiorul delegaţiei României în PPE este un semnal bun pe care îl dăm pentru un partid de dreapta unit şi puternic acasă şi în Europa", a susţinut Adina Vălean.
Cei şase europarlamentari PNL aleşi la scrutinul din 25 mai s-au alăturat grupului PPE, după ce, în mandatul anterior, eurodeputaţii liberali au făcut parte din grupul ALDE. De asemenea, este în desfăşurare procesul de afiliere a PNL la PPE.
Parlamentul European are 14 funcţii de vicepreşedinte.
România, condamnată la CEDO, după ce un fost primar nu a răspuns unui jurnalist
România a fost condamantă la CEDO la plata a aproape 9.000 de euro, daune morale şi cheltuieli de judecată, după ce fostul primar din Baia Mare Cristian Anghel a refuzat să-i furnizeze jurnalistului Ioan Romeo Roşiianu informaţii de interes public, în ciuda a trei hotărâri judecătoreşti definitive.
Cazul lui Roşiianu la CEDO a fost susţinut de avocata Diana Hatneanu şi sprijinit de APADOR-CH, ca unul strategic pentru România.
Reclamantul, Ioan Romeo Roşiianu, jurnalist la Baia Mare, a adresat mai multe cereri de informaţii de interes public primarului municipiului Baia Mare, Cristian Anghel (primar în perioada 1993 -2010). În urma refuzului de a-i comunica informaţiile jurnalistul s-a plâns în justiţie, care, prin hotărâri definitive şi irevocabile, l-a obligat pe primar să-i comunice informaţii cu privire la contracte de achiziţii publice şi administrarea patrimoniului public. Totuşi, hotărârile au rămas neexecutate în ciuda a numeroase demersuri, care au inclus amendarea civilă a primarului, de către instanţă, pentru neexecutarea hotărârilor, şi amendarea administrativă a primarului, de către procuror, în urma unei plângeri penale.
Potrivit unui comunicat al CEDO, Roşiianu era la vremea aceea prezentator la o televiziune locală şi se ocupa de o emisiune care trata problema folosirii fondurilor publice de către Primăria Baia Mare. În ianuarie 2005, această emisiune a fost oprită, iar prezentatorul, concediat. Emisiunea sa a fost imediat înlocuită de o alta, despre activităţile administraţiei locale, finanţată de primărie.
Din informaţiile furnizate CEDO de petent, nici până în ziua de astăzi fostul primar nu a pus în executare deciziile instanţei române.
Fostul primar al municipiului Baia Mare Cristian Anghel a fost condamnat la doi ani şi 6 luni de închisoare pentru fapte de corupţie. Eliberat în 2011, după 10 luni de detenţie, el a revenit în politică, dar mai are de achitat datorii către primăria pe care a condus-o.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
