MOZAIC STIRI NATIONALE: Baronii PSD cad pe capete
Preşedintele CJ Mehedinţi, Adrian Duicu (PSD), suspectat de abuz în serviciu şi trafic de influenţă, a fost ridicat ieri de anchetatori de la locuinţa părinţilor săi din comuna Topleţ (Caraş-Severin), în urma unor percheziţii care au durat câteva ore. El a fost urcat într-o dubă a Poliţiei şi a refuzat să facă declaraţii jurnaliştilor prezenţi. Anchetatorii au ridicat din locuinţa părinţilor lui Duicu şi doi saci cu documente. Şeful CJ urma să fie dus la DNA central pentru audieri, alături de alte 14 persoane suspectate în acest dosar de corupţie.
Adrian Duciu şi şeful Poliţiei Mehedinţi, Ştefan Ponea, sunt suspectaţi de abuz în serviciu şi trafic de influenţă, după ce ar fi determinat funcţionari publici să numească şi să menţină apropiaţi ai acestora în funcţii de conducere în instituţii publice şi să concesioneze terenuri din Orşova, la preţuri convenabile. Procurorii DNA au făcut percheziţii, ieri şi la sediile unor instituţii şi firme din Orşova, Drobeta-Turnu Severin şi Craiova.
Direcţia Naţională Anticorupţie a anunţat, într-un comunicat de presă, că în dosar s-a dispus începerea urmăririi penale pentru abuz în serviciu contra intereselor publice, trafic de influenţă, respectiv cumpărare de influenţă, folosirea de informaţii ce nu sunt destinate publicităţii şi fals în înscrisuri sub semnătură privată.
Numirea în funcţie a unor apropiaţi
Potrivit procurorilor, în perioada 2012-2013 şi în cursul lunii ianuarie 2014, "folosindu-se de influenţa conferită de funcţiile publice deţinute, două persoane din două instituţii publice ale judeţului Mehedinţi au determinat funcţionari din cadrul unor instituţii de interes public din acelaşi judeţ să îndeplinească acte de serviciu în favoarea intereselor personale ale celor doi sau ale apropiaţilor (rude şi patroni de societăţi comerciale de la care obţineau în schimb direct sau indirect foloase necuvenite)". Surse judicare au declarat pentru Mediafax că cele două persoane vizate sunt preşedintele Adrian Duicu şi şeful Inspectoratului de Poliţie Mehedinţi, Ştefan Ponea. DNA a precizat, în comunicatul citat, că cele două persoane au intervenit pentru a influenţa "numiri şi menţineri în funcţii de conducere la unele instituţii publice sau numiri ale unor apropiaţi în funcţii de conducere". Aceştia ar fi intervenit şi pentru aprobarea scoaterii din domeniul public şi concesionarea către apropiaţi la un preţ "convenabil", de suprafeţe de teren intravilan situate în centrul municipiului Orşova, în condiţiile în care erau înscrise în cartea funciară a localităţii Orşova ca aparţinând domeniului public şi astfel nu puteau fi trecute în domeniul privat şi nici concesionate. Totodată, cei doi şi-ar fi folosit influenţa pentru a determina "funcţionari de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Mehedinţi să deconteze către anumite societăţi comerciale servicii medicale presupus neefectuate" sau pentru a determina unii agenţi economici din Mehedinţi "să încheie contracte de publicitate sau sponsorizare, în condiţii favorabile unui post de televiziune local". Aceştia şi-ar fi folosit influenţa şi pentru a permite unor persoane neautorizate să aibă acces la informaţii care nu erau destinate publicităţii, "astfel încât anumiţi agenţi economici să obţină folos necuvenit şi condiţii financiare avantajoase". Cei doi ar fi intervenit şi pentru avantajarea unei anumite persoane prin furnizarea subiectelor la un concurs pentru ocuparea unei funcţii de şef serviciu la Consiliul Judeţean Mehedinţi, în detrimentul altor persoane.
Un şef de poliţie, o judecătoare şi un procuror
În acest dosar sunt vizate şi mai mute firme de construcţii din Drobeta-Turnu Severin care au contracte cu instituţii publice locale, dar şi cu Regia Autonomă pentru Activităţi Nucleare (RAAN). De asemenea, potrivit unor surse judiciare, în acest dosar de corupţie ar fi în atenţia anchetatorilor şi judecătoarea Adina Ponea, sora şefului Poliţiei Mehedinţi, care este preşedinte al Secţiei de Contencios Administrativ de la Curtea de Apel Craiova, dar şi procurorul Elisabeta Ponea, soţia comisarului-şef Ştefan Ponea.
Presa locală a relatat, de-a lungul anilor, despre afacerile derulate de preşedintele CJ Mehedinţi prin firme înregistrate pe numele soţiei, Mariana, şi al mamei sale, Ana Duicu, care deţin mai multe benzinării în Drobeta-Turnu Severin şi în comuna natală - Topleţ, precum şi un hotel la ieşirea din Drobete-Turnu Severin, dar şi clinica medicală Romrad-RMN, care funcţionează în Policlinica Spitalului Judeţean. În mai 2012, cu o lună înaintea alegerilor locale, la care Adrian Duicu candida pentru funcţia de preşedinte al CJ Mehedinţi, din partea USL, Agenţia Naţională de Integritate anunţa că acesta, care atunci era consilier judeţean, a fost găsit incompatibil. Presa locală a scris că Duicu a caştigat procesul împotriva ANI la Curtea de Apel Craiova, dosarul acestuia fiind judecat de secţia al cărei şef este chiar Adina Ponea.
Adrian Duicu este, din 2009, preşedinte al PSD Mehedinţi şi secretar executiv al PSD la nivel naţional. El urmează astfel drumul spre DNA bătătorit înainte de alţi baroni locali ai PSD, precum Constantin Nicolescu (Argeş), Mircea Cosma (Prahova) sau Nicuşor Constantinescu (Constanţa).
Şanse infime ca romanii să mănance de Paşti carne de caine
Precizarea a fost făcută, ieri, de preşedintele autorităţii sanitar-veterinare n "carnea de miel este mult mai roză decat cea de caine", a mai explicat specialistul
Preşedintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, a declarat, ieri, că recomandă consumatorilor să cumpere miei de Paşti numai din zonele autorizate sanitar-veterinare, arătând că nu există posibilitatea ca mielul să fie substituit cu carnea de câine. Mănăstireanu a participat la şedinţa Comisiei de agricultură a Camerei Deputaţilor, în care a fost discutată problema importurilor produselor de carne. Deputatul PSD Liviu Harbuz a atenţionat conducerea ANSVSA să nu asocieze carnea de miel cu cea de câine, deoarece ar putea induce panică în rândul opiniei publice privind posibilitatea de a fi vânduţi câini pe post de miei. "Este o aberaţie, pentru că induceţi opiniei publice panică şi induceţi posibilitatea de a vinde câini pe post de miei. Nu s-a întâmplat în România niciodată aşa ceva şi nu facem decât o contrapublicitate autorităţilor statului", a spus Harbuz.
Mănăstireanu a spus, după audieri, că persoanele care vor să cumpere miei de Paşti sau părţi de carne miel trebuie să o facă numai din zonele autorizate sanitar-veterinare, şi anume din marile lanţuri de magazine, târguri şi pieţe. "De când sunt eu la Autoritate, nu am avunt niciun fel de sesizare din partea consumatorilor că ar fi vreo problemă cu carnea de miel de Paşti", a afirmat Mănăstireanu. El a spus că, în acest an, a făcut o derogare ca "mieii cumpăraţi în viu de către cetăţeni să fie sacrificaţi în puncte în pieţe sub stricta supraveghere sanitar-veterinară". "Nu am avut şi nu cunosc în istorie un astfel de caz, nu s-a întâmplat să se substituie carnea de miel cu carnea de câine, mai ales că diferenţele sunt evidente pentru ochii oricărui cetăţean de rând", a mai spus Mănăstireanu. El a explicat că între carnea de câine şi cea de miel există, în primul rând, diferenţa de culoare, pentru că cea de miel este "mult mai roză decât cea de câine". "Dacă este ataşat şi capul la restul corpului, la dentiţie se vede foarte clar, la fel, la nivelul membrelor inferioare se vede foarte clar care este diferenţa de copită şi de degete. Dar, nu am auzit până în prezent astfel de cazuri de substituţie şi nu o să se întâmple de acum încolo, pentru că suntem prezenţi peste tot şi supraveghem atât antemortem, cât şi postmortem sacrificările de animale", a adăugat Mânăstireanu.
Kelemen Attila: Carnea de caine nu e toxică
Deputatul UDMR Kelemen Attila, care este medic veterinar de profesie, a precizat, după audieri, că a auzit de foarte puţine cazuri, doar încercări de a se substitui carnea de miel cu cea de câine şi nu crede că trebuie ca lumea să fie pregătită pentru aşa ceva. "Ipotetic, nimeni nu moare consumând carne de cal sau de câine. Sunt ţări care şi astăzi, în Asia, unde se mănâncă câinele, aşa că nu este toxic. Bineînţeles că obiceiurile şi religiile noastre în această ţară, noi nu mâncăm câinele şi câinele se deosebeşte, bineînţeles, foarte uşor de miel. Dacă capul este pe animalul jupuit, normal că animalul care are sus incisivi este foarte suspect că nu e miel, pentru că rumegătoarele domestice nu au incisivi pe arcadă", a explicat Kelemen Attila.
Deputatul PNL Nini Săpunaru, preşedintele Comisiei de agricultură, a afirmat că înlocuirea cărnii de miel cu cea de câine face parte din "mitologia urbană" şi că acest lucru nu există acum.
Un copil roman, printre cei mai inteligenţi oameni din Marea Britanie
Cea mai inteligentă persoană din Dover (Marea Britanie) este un băieţel român de 11 ani, relatează publicaţia Dover Express. Mihail Iulian Bărăscu, care vorbeşte engleza perfect, se află în topul celor celor mai inteligenţi 1% dintre oamenii din Marea Britanie. Copilul geniu a solicitat recent să facă parte din comunitatea Mensa şi a obţinut un scor de 162 la testul IQ, mai mult decât Stephen Hawking şi Albert Einstein. Fire creativă, Iulian este cel mai fericit la calculatorul său şi a început să scrie un roman, declarând: "Nu spun că nu îmi place realitatea - dar poate fi plictisitoare câteodată". Jurnaliştii de la Dover Express au vizitat familia lui Mihai, stând de vorbă cu părinţii acestuia care au spus că s-au mutat în Marea Britanie în anul 2009.
În mai puţin de două ore cât au stat de vorbă jurnaliştii cu părinţii săi, băiatul le-a explicat jurnaliştilor cum a apărut Universul (contestând teoria lui Stephen Hawking) şi de ce puiul a apărut înaintea oului. Mama băiatului, Gabriela (40 de ani), medic stomatolog, declară: "Are atât de multă imaginaţie. Uneori este prea mult. Noi îi spunem să o lase mai încet".
Tatăl băiatului spune că deşi mintea copilului îl aduce deseori în discuţii contradictorii cu părinţii săi, "în definitiv este un copil foarte bun şi nu vrem să-l forţăm mai mult".
Înfrangere usturătoare pentru Antena 3
Biroul Electoral Central a respins, ieri, candidatura lui Mircea Diaconu la alegerile europarlamentare, a declarat purtătorul de cuvânt al BEC, Marian Muhuleţ. Actorul mai poate face apel la decizie cel tarziu pană la 10 aprilie.
Mircea Diaconu şi-a depus, în 26 martie, la Biroul Electoral Central, dosarul de candidatură şi listele de susţinători pentru a intra în alegerile europarlamentare în calitate de candidat independent. El anunţase că şi-a dat demisia din PNL şi va candida independent la alegerile europarlamentare.
Agenţia Naţională de Integritate a trimis BEC, tot în 26 martie, o informare în care se arăta că Mircea Diaconu nu îndeplineşte condiţiile legale de integritatea necesare pentru validarea candidaturii sale la PE. În ciuda interdicţiei impuse de lege, trustul Intact, controlat de fostul securist Dan Voiculescu, a promovat masiv strangerea de semnături în favoarea candidaturii lui Mircea Diaconu.
Cand vor recupera bugetarii ziua liberă de 2 mai
Instituţiile publice îşi vor desfăşura activitatea în regim de program normal sâmbătă 26 aprilie sau vor prelungi corespunzător timpul de lucru până la 31 mai, pentru a recupera ziua liberă de 2 mai 2014, conform deciziei luate ieri de Guvern. Potrivit procedurii, ziua de 2 mai 2014 este declarată liberă pentru personalul bugetar, cu excepţia celor din instituţiile publice a căror activitate trebuie asigurată.
Premierul Victor Ponta şi-a exprimat ieri speranţa ca "predicţiile extrem de optimiste" ale industriei de turism să se adeverească şi să rezulte venituri mari în urma acestei decizii.
Asociaţia de Promovare Litoral-Delta Dunării şi Federaţia Asociaţiilor de Promovare Turistice din România au solicitat Guvernului să declare 2 mai 2014 zi naţională liberă, astfel încât să fie asigurate mai multe zile libere cu ocazia sărbătorii de 1 Mai, pentru sprijinirea turismului.
În acest an, Ziua Internaţională a Muncii - 1 mai, zi liberă legală prevăzută în Codul Muncii, este într-o zi de joi.
România, pe ultimul loc în Europa la reciclare
România reciclează 1 la sută din deşeurile municipale, în condiţiile în care, până în 2020, trebuie să recicleze jumătate. În plus, nu au fost depuse raportări către UE privind deşeurile incinerate şi compostate. Rezultă că restul deşeurilor municipale - 99 la sută - au fost depozitate în gropile de gunoi. Bulgaria, care se afla la ultimele raportari (aferente anului 2009) într-o situaţie similară României, a reuşit să reducă depozitarea deşeurilor în gropile de gunoi de la 99 la sută la 73 la sută. Totodată, în Bulgaria au fost compostate 3 la sută din deşeurile municipale generate în 2012.
În UE, 42 la sută din deşeurile municipale au fost reciclate sau transformate în compost în 2012. Statele din UE au generat în medie 492 kg deşeuri municipale pe persoană în 2012, din care 34 la sută au fost depozitate, 24 la sută incinerate, 27 la sută reciclate şi 15 la sută compostate. Mai mult de jumătate din deşeurile municipale au fost reciclate şi compostate în Germania (65%), Austria (62%) şi Belgia (57%).
Pe ultimele locuri din acest punct de vedere, dar la distanţă de România, sunt Malta (13%), Slovacia (13%), Letonia (16%), Croaţia (16%) şi Grecia (18%).
Guvernul nu vrea ca părinţii să aibă zi liberă cand începe şcoala
Propunerea legislativă ca părinţii ai căror copii sunt elevi în învăţământul preuniversitar să aibă zi liberă la începerea anului şcolar, pentru a-şi putea astfel însoţi copiii la şcoală, a fost avizată negativ de Guvern.
Proiectul, iniţiat de senatorul Constantin Popa, în prezent la UNPR, prevede ca ziua de începere a fiecărui an şcolar să poată fi acordată ca zi liberă părinţilor ai căror copii sunt elevi în învăţământul preuniversitar, zi care să fie recuperată în următoarele 30 de zile calendaristice.
Iniţiatorul arată, în expunerea de motive, că în fiecare an şcolar, mii de elevi "îşi pun pentru prima dată ghiozdanul în spate şi păşesc cu emoţie în clasele unde vor descifra tainele învăţăturii" şi că există foarte multe cazuri în care unii părinţi sunt nevoiţi să se învoiască, să îşi ia concediu fără plată sau, "mai rău, alţii sunt sancţionaţi de angajatori pentru că întârzie la muncă". Acest proiect urmează să fie dezbătut de Camera Deputaţilor, care este Cameră decizională.
