Național

MOZAIC STIRI NATIONALE: Ponta întinde mana PNL, dar strange mana UDMR

Ziarul de Vrancea
23 feb 2014 347 vizualizări
Liderul PSD a făcut aseară un apel către liberali să rămană în USL, deşi în orele premergătoare a negociat cu UDMR intrarea la guvernare

Liderul PSD, premierul Victor Ponta a lansat aseară un nou apel către PNL de a salva proiectul politic numit "Uniunea Social-Liberală" şi de a rămâne în Guvern, precizând că doreşte să transmită acest mesaj înaintea şedinţei liberalilor.  El a arătat că o decizie a liberalilor de a ieşi de la guvernare ar fi una greşită şi că obligaţia faţă de alegători este ca membrii USL să rămână împreună, pentru a schimba "regimul Băsescu". "Apelul meu conţine şi disponibilitatea totală de a continua dialogul cu PNL. Orice se va decide astăzi, mâna mea rămâne întinsă către liberali", a spus Ponta, reiterând că îşi doreşte să lucreze cu Iohannis ca ministru.
Delegaţia Permanentă a PNL era aşteptată să tranşeze, aseară, situaţia din USL, o decizie anticipată de liderii partidului fiind retragerea miniştrilor liberali din Guvern.

Pocora: "Nu mai minţiţi"

După apelul premierului, purtătorul de cuvânt al PNL, Cristina Pocora, i-a transmis lui Victor Ponta să nu mai facă "jocuri de imagine", precizând că vede în premier "exact acea atitudine a lui Traian Băsescu". "Din decenţă şi respect faţă de oamenii care au crezut în proiectul ‪USL‬, vă rog să nu mai minţiţi, să nu mai urmăriţi doar jocuri de imagine. Apelul dvs este fals! Acest apel trebuie să-l faceţi în faţa oglinzii către dumneavoastră. Sunteţi singurul care poate pune capăt acestei situaţii prin numirea propunerilor făcute de ‪PNL‬. PNL nu a cerut nimic în plus, nu a cerut nimic de la nimeni ci doar dreptul său", susţine Pocora într-o postare pe Facebook. De asemenea, purtătorul de cuvânt al PNL susţine că premierul a preluat atitudinea lui Traian Băsescu. "Vă aud cum vorbiţi despre lupta împotriva lui Traian ‪‎Băsescu‬, dar nu aţi luptat niciodată împotriva lui. Daţi PNL-ul afară de la guvernare, rupeţi USL-ul, dar pactul de coabitare merge mai departe! Ba mai mult, văd în atitudinea dumneavoastră exact acea atitudine a lui Traian Băsescu - îi acuză pe ceilalţi exact de ceea ce face el, nu se dă înlături de la nimic pentru a acapara toată puterea în mâinile sale şi ale apropiaţilor, ba chiar am sesizat că aveaţi şi vocea puţin sugrumată, mai că vă venea să plangeţi, ca stim noi cine…", a mai scris Pocora.

UDMR vrea un vicepremier şi doi miniştri

Pe de altă parte, negocierile pentru susţinerea în Parlament a noului Guvern USD de către UDMR sunt în desfăşurare, Uniunea urmând să primească un post de vicepremier şi două portofolii, au declarat surse apropiate discuţiilor.
Astfel, preşedintele UDMR, Hunor Kelemen, ar urma să ocupe funcţia de viceprim-ministru şi, concomitent, portofoliul de ministru al Culturii, pe care l-a mai deţinut. În ceea ce priveşte cel de-al doilea portofoliu, negocierile privesc faptul ca UDMR să preia fie Ministerul Sănătăţii, caz în care ministru ar urma să fie Cseke Attila, care a mai deţinut acest fotoliu, fie Ministerul Mediului, caz în care ministru ar urma să fie Attila Korodi, care a mai deţinut şi el acest fotoliu. În cel de-al doilea caz, actualul ministrul PSD al Mediului, Rovana Plumb, ar urma să preia Ministerul Muncii, deţinut în prezent de ministrul liberal Mariana Câmpeanu. În discuţiile cu UDMR, PSD a propus Uniunii să preia portofoliul Comunicaţiilor, dar UDMR a refuzat, au arătat aceleaşi surse.
Pe de altă parte, portofoliul Comunicaţiilor, ce urmează a fi vacantat prin plecarea ministrului Dan Nica la Parlamentul European, ar putea fi preluat de social-democratul Sebastian Ghiţă.

Kelemen Hunor vrea să contribuie "la rezolvarea situaţiei"

Viceliderul senatorilor UDMR, Tanczos Barna, a declarat, ieri, că eventuala intrare a formaţiunii maghiare la guvernare va fi discutată în zilele următoare, după ce în mod formal USL se va rupe, precizând că solicitările UDMR sunt aceleaşi ca şi în 2012. Tanczos Barna a precizat că pe agenda discuţiilor cu reprezentanţii PSD ar urma să fie solicitări privind dreptul folosirii limbii materne în administraţia publică, dreptul la învăţământ în limba maghiară până la nivel universitar ori dreptul la folosirea simbolurilor naţionale ale minorităţilor. Senatorul UDMR a precizat că a mai existat un acord pentru intrarea la guvernare a formaţiunii maghiare în 2012, dar la momentul respectiv PNL s-a opus în cele din urmă acestei posibilităţi.
Preşedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat, ieri, că Uniunea aşteaptă o decizie în USL legată de o eventuală ruptură între PSD şi PNL pentru "a putea contribui la rezolvarea situaţiei".

Românii cred că ţara se îndreaptă într-o direcţie greşită

O pondere de 69 la sută dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită, iar 28 la sută cred acelaşi lucru despre UE, în ceea ce priveşte situaţia economică şi socială, potrivit unui sondaj Eurobarometru dat publicităţii ieri. Viitorul Uniunii Europene este privit cu optimism de către 63 la sută dintre români, însă cele mai optimiste state membre sunt: Danemarca (75 la sută), Irlanda şi Malta (67 la sută), Estonia, Lituania şi Polonia (66 la sută). Printre ţările cele mai pesimiste se numără Grecia (69 la sută), Cipru (66 la sută) şi Portugalia (64 la sută).
Totodată, 69 la sută dintre români cred că lucrurile în România se îndreaptă într-o direcţie greşită. Numai 34 la sută dintre români cred că impactul crizei economice asupra pieţei locurilor de muncă a atins deja punctul culminant iar lucrurile ar urma să se amelioreze treptat, în timp ce 48 la sută cred că perioada cea mai grea urmează să vină. "Criza s-a simţit în România, dar nu la fel de mult ca în alte state. Prin urmare, oamenii nu cred că asta a fost tot şi sunt siguri că mai urmează ceva", a explicat şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, Angela Filote. Cei mai sceptici în acest sens sunt respondenţii din Cipru (87 la sută), Grecia (71 la sută) şi Portugalia (67 la sută).
Peste jumătate dintre români (56 la sută) împărtăşesc sentimentul de apartenenţă europeană, 18 la sută dintre aceştia afirmând că se simt cu siguranţă cetăţeni ai UE. Statele membre cu cele mai mari procente în ceea ce priveşte sentimentul de apartenenţă la cetăţenia europeană sunt: Luxembourg (85 la sută), Malta (74 la sută), Finlanda (73 la sută), Estonia (72 la sută) şi Danemarca (71 la sută), iar ţările cu cele mai scăzute valori sunt: Italia (53 la sută), Cipru (54 la sută), Marea Britanie (56 la sută) şi Grecia (58 la sută).

Primarii vor avea salarii mai mari

Camera Deputaţilor a aprobat, ieri, majorarea salariilor primarilor de la 1 iulie 2014, un amendament în acest sens fiind introdus la ordonanţa 103/2013, la propunerea vicepremierului Liviu Dragnea. Reprezentantul Guvernului a arătat că nu vor fi alocaţi bani în plus la buget şi că măsura se aplică de la 1 iulie pentru încadrarea în plafonul bugetar. De asemenea, aceasta a arătat că la consiliile judeţene nu se va face nicio mărire de salarii, vor creşte doar salariile primarilor şi a viceprimarilor de comune. Potrivit articolelor adoptate de deputaţi, începând cu data de 1 iulie 2014, pentru funcţiile de demnitate publică alese de la nivelul administraţiei publice locale, indemnizaţiile se stabilesc potrivit Legii cadru 284/2010, respectiv prin înmulţirea coeficienţilor de ierarhizare prevăzuţi cu valoarea de referinţă de 600 lei. "Impactul financiar lunar la nivel naţional este de 8.744.388 lei. Impactul financiar pentru cele 5 luni de aplicare din anul 2014 este de 43.721.942 lei. Pe baza acestei iniţiative vor creşte salariile unui număr de 6.339 de aleşi locali, după cum urmează: primarii şi viceprimarii de comună cu 44,4% - 50,1%; primarii şi viceprimarii de oraş cu 8,7% - 16,6%; viceprimarii de municipiu categoria II şi primarii de municipiu categoria I şi II cu 1,4% - 7,2%; primarul general cu 5,5%", se menţionează în motivarea iniţiativei.
Deputaţii PDL au criticat prevederile privind majorarea salariilor primarilor, Andreea Paul arătând că "nu se face decât să se cumpere fidelitatea primarilor".

Clasa a noua rămâne la liceu

Camera Deputaţilor a adoptat, ieri, ordonanţa prin care clasa a noua rămâne la liceu iar durata învăţământului obligatoriu creşte de la 10 la 11 ani, prin introducerea clasei pregătitoare. Deputaţii au adoptat actul normativ cu 278 voturi "pentru", 40 "împotrivă" şi 24 de abţineri.
"Aceste prevederi legiferează menţinerea duratei de patru ani pentru ciclul gimnazial şi pentru liceu, creşterea duratei învăţământului obligatoriu de la 10 ani la 11 ani: clasa pregătitoare, clasele I- VIII, clasele IX - X", a spus în plen ministrul delegat pentru Învăţământ Superior şi Cercetare, Mihnea Costoiu. El a mai arătat că, prin această ordonanţă, se extinde de la trei la şase ani dreptul cadrelor didactice de a se titulariza.
Camera Deputaţilor este prima cameră sesizată, for decizional fiind Senatul.
Legea educaţiei naţionale (1/2011) a fost modificată în decembrie 2013 printr-o ordonanţă de urgenţă care, printre altele, menţine durata de patru ani pentru ciclul gimnazial şi liceu, mărind totodată durata învăţământului obligatoriu de la 10 la 11 ani.


În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.