Revolutia din Focsani disecată la Paris
Vrincenii pot afla amanunte interesante de la francezi despre revolutia de la Focsani
La 15 ani de la revolutie apar amanunte interesante si inedite despre revolutia de la Focsani. într-o excelentă lucrare despre fanatismul contemporan - Essai sur le fanatisme contemporain. Des Hommes nouveaux de Roumanie aux combattants d\'Allah, Paris, 2002 - sociologul francez Michel Dion analizează fanatismul contemporan, luind ca punct de plecare nationalismul romanesc - exemplificat de legionari si comunisti - si extremismul musulman. Ceea ce ne interesează in mod direct, ca vrinceni, in lucrarea lui Michel Dion, este relatarea schimbării regimului comunist la Focsani, in decembrie 1989, si metamorfoza fostilor politruci, in revolutionari si lideri ai elitei post decembriste. Deceptia Victoriei, unul dintre cele mai interesante personaje ale momentului decembrie 1989, este deceptia tuturor celor care au crezut in idealurile revolutiei. Toate acestea se gasesc in lucrarea lui Michel Dion, care a vorbit chiar si cu Marian Oprisan, care era tinar activist la FSN. Desi umbla cu adidasii uzati si cu o rabla de Oltcit, in anul 1991, cercetatorul francez i-a prezis un mare viitor politic.
"De la frică la actiune. Revolta Victoriei". Este titlul capitolului in care autorul francez prezintă preambulul "revolutiei de la Focsani", care a avut ca autor pe "Doina Cornea a Vrancei", profesoara Virginia Paraschiv: "Victoria este profesoară la un Liceu din Focsani, oras de 80 de mii de locuitori. în ziua de 1 decembrie (1989, n.r.), zi simbolică pentru romani, a mers singură să sfideze Securitatea. Două ore mai tirziu recidiva la sediul partidului si al Consiliului Popular de această dată, la iesirea de la o reuniune a primarilor si a secretarilor de partid adunati pentru a comemora această aniversare (1 decembrie, n.r.). De fiecare dată manifesta minia sa contra asasinilor poporului", spune Michel Dion scriind despre momentul care a prevestit revolta din 22 decembrie 1989. Intradevar, putini isi mai amintesc ca profesoara Virginia Paraschiv a protestat in mod deschis impotriva regimului comunist, cu doua saptamini inainte de izbucnirea revoltei de la Timisoara.
"La Focsani revolutia a durat o zi"
Ca peste tot in Romania, la Focsani revolutia a durat doar o zi si din "revolta Victoriei" au rămas doar amintirile unei femei care a avut curajul - in ciuda fricii si a omniprezentei trupelor de politie - să manifesteze deschis, pe 1 decembrie 1989, contra regimului comunist. Cercetătorul francez reuseste să surprindă preambulul "revolutiei" si evolutia acesteia după 22 decembrie 1989. Mai precis, demonstrează cum oamenii primului Comitet (Front) al Salvării Nationale din 22 decembrie 1989 vor fi schimbati sau obligati să demisioneze. încet-incet puterea va fi, din nou, confiscată de oamenii fostului regim, care au avut capacitatea să se recicleze, din adepti ai marxism-leninismului in propovăduitori ai capitalismului si ai economiei de piată. Revolutia la Focsani a durat doar o zi - 22 decembrie si autorul prezintă aceste evenimente si personajele intrate in legenda revolutiei focsănene: Victoria, cintăretul de rock, Mircea etnologul, Cozia, preotul Movilă, Baraolt. Sub aceste pseudonime, prin care autorul a dorit să nu expună public persoanele participante la evenimentele din decembrie, se găsesc de fapt nume cunoscute ale Focsanilor anului 2005: Virginia Paraschiv, Paraschiv Usturoi, Ion Cherciu si Vasile Crintea - fostul secretar comunist al Consiliului Judetean, care a pactizat cu revolutionarii care au navalit in Piata Unirii.
"Michel Dion este indrăgostit de satele vrincene"
în timpul sederii sale la Focsani, Michel Dion a cunoscut pe viu realitătile Focsanilor si ale satelor vrincene. Prietenul cercetătorului francez, profesorul Ion Cherciu de la Muzeul Vrancei - gazdă, ghid si translator al autorului - isi aminteste cu plăcere momentele petrecute impreună: "Am colindat satele Vrancei cu Michel Dion si am observat atasamentul cercetătorului francez fată de realitătile vrincene. Nu este un specialist de birou. Este un om de teren care iubeste contactul cu oamenii, cărora li se adresa in limba romană. A fost impresionat de patosul pe care romanii il pun in toate nimicurile si lucrarea sa este una scrisă de un om care a trăit realitătile romanesti, inainte si după 1989. De altfel, Michel Dion a venit in Romania pentru a studia relatiile dintre cultele religioase si regimul comunist. Tot ce tine de Focsani s-a făcut la mine in apartament, unde am invitat o parte din personajele din carte. La ceilalti am mers acasă sau la sediul fostului FSN, inclusiv la Marian Oprisan, care la acea dată era presedintele organizatiei de tineret FSN. Prin Michel Dion l-am cunoscut pe marele antropolog de origine romană Paul Stahl, fiul celebrului H. H. Stahl si pe Pierre Năsturel, istoric roman cercetător la CNRS. Actualmente Michel Dion studiază religiile fostilor sclavi africani din Brazilia", ne-a povestit Ion Cherciu.
"Sint impresionată că străinii imi recunosc meritele"
Virginia Paraschiv, la 16 ani de la evenimentele la care a fost implicată direct - civic si politic - declară cu luciditate: "Sint impresionată că se restituie un adevăr istoric, că imaginea mea, după 13 ani, este reconstituită cu consideratie si respect. Nu mi se pare paradoxal că Occidentul recunoaste prestatia etică si politică in timp ce aici, acasă, mă lupt cu morile de vint si-mi irosesc energia incercind cu mijloacele legale să contribui la realizarea unui climat de normalitate la Liceul Pedagogic. Analistii politici ai Cotroceniului oare au in vedere ca reper de referintă acest volum, mai ales acum cind presedintele Romaniei lansează aproape sibilinic latenta pericolului terorist care priveste expres "Plaiurile Mioritice"?! Tifna cu care noi romanii refuzăm analiza lucidă a fenomenului legionar si a terorismului spiritual aduce mari deservicii procesului de integrare europeană." Cuvintele profesoarei Virginia Paraschiv dau o altă perspectivă intelegerii evolutiei vietii politice pe malurile Milcovului in ultimii 15 ani si oferă o explicatie mult mai profundă despre bilciul in care se scaldă lumea politică vrinceană. Trebuie spus ca Virginia Paraschiv a organizat prima editie libera a oficiosului local al PCR.
Boicot mediatic sau ignorantă?
în timp ce se traduc mii de titluri lipsite de importantă, faptul că o lucrare in care nationalismul romanesc este asezat pe acelasi plan cu fundalmentalismul musulman nu a fost tradusă in romaneste, la trei ani de la publicarea acesteia la Paris ne face să credem că sintem incă robii unei mentalităti de provincie si in Romania critica nu este văzută ca o manieră constructivă. Oricit ne-am ascunde după tot felul de sofisme, trebuie să recunostem că, la Focsani, ca peste tot in Romania, sloganul postrevolutionar "Nu ne vindem tara!" ne-a adus la 16 ani de la "revolutie" in sapă de lemn. Acum, si de-am vrea nu o mai cumpără nimeni, pentru că au furat-o băietii cu ochi albastri. Din acest punct de vedere, lectura lucrării sociologului francez se poate citi si intelege mai bine avind pe masă lucrarea Mostenitorii Securitătii a istoricului Marius Oprea, care intregeste cu nume si date tabloul creionat lapidar de Michel Dion si este argumentul cel mai convingător că revolutia a durat doar o zi.
Un francez a cercetat pe viu fanatismul romanesc
Michel Dion este cercetător la prestigiosul Centru National de Cercetare Stiintifică (CNRS) din Paris. A fost membru al Partidului Comunist Francez intre 1956 si 1989, cunoscind comunismul din interior. între 1981 si 1998 face cercetări in Romania despre "omul nou crestin" in viziunea legionarilor si "omul nou" visat si realizat, in parte, de comunisti. Conform autorului, intre "omul nou" in variantă romanească si cel al combatantilor lui Allah de la 11 septembire 2001 există un punct comun: fanatismul. Cu un titlu ce pune in evidentă acest fanatism - Essai sur le fanatisme contemporain. Des Hommes nouveaux de Roumanie aux combattants d\'Allah - Michel Dion a publicat sub egida CNRS o lucrare tulburătoare despre nationalismul romanesc, dedicată prietenilor săi romani. în 1990-1991 autorul s-a documentat la Focsani, cunoscind personajele cheie ale "revolutiei focsănene". Dintre persoanele care se detasează puternic de figurantii "revolutiei" si autorii "restauratiei", cercetătorul francez alege pe profesoara Virginia Paraschiv, prezentată ca personaj emblematic al rezistentei anticomuniste si al destinului celor care au crezut că in decembrie 1989 regimul s-a schimbat.
