MOZAIC STIRI NATIONALE: Codurile penale, modificate în toiul nopţii
Ministerul Justiţiei, Robert Cazanciuc, a anunţat aseară, după o şedinţă cu Consiliul Superior al Magistraturii, că va redacta proiectul de act normativ privind unele clarificări referitoare în special la noul Cod de procedură penală şi că speră ca acesta să fie gata joi seară sau cel tarziu în această dimineaţă. "Voi redacta acum proiectul de act normativ şi îl voi înainta de îndată Guvernului pentru decizie. O să decidem sub ce formă va fi acest proiect. Nu se pune problema de blocaje în sistem. Sper să fie gata în această seară sau cel tarziu maine dimineaţă", a afirmat Cazanciuc, referitor la solicitarea de a se promova un act normativ, în special la procedura penală, de natură a aduce clarificări pentru ceea ce va intra în vigoare de la 1 februarie. El a subliniat că şi intenţia CSM este de a propune cateva articole de natură a clarifica anumite lucruri. "Nu avem un capitol referitor la interceptări. Sunt cateva modificări la procedura penală, de natură a nu crea niciun fel de temeri că ar fi blocaje în sistem", a mai spus Cazanciuc.
Ce spune controversatul articol 140
Ieri dimineaţă, preşedintele Traian Băsescu a făcut apel la Guvern să "corecteze" cele două coduri. El a declarat că îşi asumă promulgarea Codului de Procedură Penală, fiind responsabilitatea preşedintelui, precum şi eroarea de a nu fi înţeles sensul articolului 140 din Cod. "Aşa cum pe 15 octombrie noaptea s-a elaborat o OUG pe care Ponta a adoptat-o pe 16 octombrie, în şedinţă de Guvern, pentru a rezolva problemele de interese din ASF, la fel poate să rezolve şi problema Codului de procedură penală", a spus Băsescu. Preşedintele a precizat că dacă premierul Victor Ponta nu îşi asumă emiterea unei OUG care să corecteze neajunsurile articolului 140 din Codul de procedură penală, el "devine scutul oamenilor corupţi".
De altfel, preşedintele i-a transmis, ieri, premierului Ponta o scrisoare în care solicită adoptarea unei Ordonanţe de Urgenţă privind noul Cod penal şi Codul de procedură penală. Preşedintele atenţionează că, fără o Ordonanţă de Urgenţă, există un risc semnificativ ca probaţiunea în cauzele penale să devină extrem de dificilă. În scrisoarea de răspuns, Ponta i-a amintit însă că aceste coduri au fost adoptate de Guvernul Boc în 2009 şi i-a cerut să îşi asume public răspunderea pentru faptul că le-a promulgat.
Articolul 140 din Noul Cod de Procedură Penală, invocat de preşedinte, spune că procurorii pot cere mandat de interceptare de la judecători doar după ce s-a început urmărirea penală pe numele posibilului inculpat. Anchetatorii spun că interceptările devin astfel inutile pentru că o persoană urmărită penal trebuie informată cu privire la acest aspect. Pe de altă parte, cei care pledează pentru necesitatea acestei prevederi susţin că procurorii fac abuz de interceptări în baza legii actuale. Ministrul Justiţiei nu a precizat aseară dacă "ajustările" pe care le va face la Cod privesc şi acest articol controversat.
Pedepse mai blande pentru înşelăciune
Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) susţine că prin intrarea în vigoare, în forma adoptată de Parlament, a prevederilor noilor coduri există un risc major ca eficienţa investigaţiilor în cauzele de corupţie să fie semnificativ diminuată. DNA menţionează că intrarea în vigoare a noului Cod penal în forma actuală ar înlătura răspunderea penală a unor persoane acuzate de săvârşirea infracţiunii de înşelăciune, arătând că aceste fapte sunt sancţionate în prezent cu închisoare de la 10 la 20 de ani, iar în noua reglementare - cu închisoare de la unu la 5 ani. "Aplicarea normelor de drept penal se face în considerarea principiului legii mai favorabile, astfel încât intrarea în vigoare a textului în această formă chiar pentru o singură zi va determina încetarea procesului penal în cauze având acest obiect", arată procurorii. Din estimările DNA, 12 cauze aflate pe rolul instanţelor sunt în situaţia de a fi închise în cursul anului 2014, iar 23 în cursul anului 2015, ca urmare a micşorării limitelor de pedeapsă reglementate de noul cod, iar în 64 de dosare aflate în curs de urmărire penală la procurorii anticorupţie urmează să se împlinească termenul de prescripţie a răspunderii penale din acelaşi motiv.
DNA: "Obstacole în combaterea faptelor de corupţie"
DNA menţionează că prevederile noului Cod de procedură penală lipsesc de eficienţă corpul de specialişti care funcţionează în cadrul organelor de urmărire penală, în condiţiile în care rapoartele de constatare întocmite de aceştia nu ar mai avea o valoare probatorie proprie, fiind obligatorie înlocuirea lor cu un raport de expertiză. "În acest mod, se creează premisa tergiversării cauzelor complexe, prin administrarea automată a unui mijloc de probă costisitor şi care presupune un timp îndelungat, fără a fi asigurate resurse corespunzătoare în bugetul organelor judiciare", atrage atenţia DNA. Potrivit instituţiei, normele tranzitorii nu reglementează situaţia persoanelor împotriva cărora s-a dispus începerea urmăririi penale conform vechilor dispoziţii, ceea ce va genera dificultăţi de interpretare în practică. De asemenea, "interceptarea convorbirilor telefonice este înlocuită cu instituţia supravegherii tehnice, iar regimul interceptărilor efectuate până în prezent în raport cu noua instituţie nu este suficient reglementat. Pentru a evita producerea acestor efecte, DNA şi DIICOT au formulat o serie de propuneri, pe care le-au înaintat Ministerului Justiţiei în noiembrie 2013, în vederea iniţierii unui act normativ care să modifice prevederile care pot să genereze obstacole în combaterea faptelor de corupţie", se arată în comunicatul emis ieri de DNA.
Nicolăescu, despre coplată: Nu a produs efectul estimat
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, este de părere că introducerea coplăţii nu a produs efectul estimat, fiind încasaţi din toate spitalele, la nivel naţional, doar 5,2 milioane de lei, plătiţi de pacienţi, la externare. "Vom face şi celelalte analize. În acest moment, nu cred că a produs efectul scontat, însă, după ce vom vedea dacă s-a redus numărul de internări, vom lua o decizie", a arătat demnitarul, ieri, la o dezbatere privind asigurările de sănătate. Nicolăescu a precizat că analiza privind suma totală din coplată, numărul zilelor de spitalizare şi cel al numărul de pacienţi de la care au fost încasaţi banii va fi făcută în următoarele două-trei zile.
Coplata la externare, introdusă la 1 aprilie 2013, este stabilită de fiecare spital în parte, la o sumă între 5 şi 10 lei.
Ministrul Sănătăţii, Eugen Nicolăescu, spunea, în aprilie 2013, că speră ca "această coplată modestă" să fie înţeleasă în scopul descurajării internărilor fictive, care consumă bani "fără niciun fel de raţiune medicală, ci mercantilă".
România va avea cel mai accentuat proces de îmbătrânire a populaţiei din UE
România va fi ţara din UE cu procesul cel mai accentuat de îmbătrânire a populaţiei şi, totodată, va avea un procent de cheltuieli cu pensiile din PIB printre cele mai mari, a declarat, ieri, la prezentarea unui studiu privind pensiile, ministrul Muncii, Mariana Câmpeanu. "Dacă vor mai fi persoane care vor pleca să îşi găsească un loc de muncă în străinătate, acelea vor fi tocmai persoanele tinere. Aceste componente, corelate şi cu creşterea speranţei de viaţă, vor duce la cel mai mare procent de îmbătrânire a populaţiei în România", a spus ministrul Muncii. O consecinţă a acestei situaţii va fi, în opinia Marianei Câmpeanu, creşterea procentului din PIB al cheltuielilor cu pensiile. "Procentul cheltuielilor cu pensiile în PIB va creşte şi va fi unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană", a spus ea.
În acelaşi context, ministrul Muncii a precizat că numărul de tineri din România ajunsese, în 2012, să fie egal cu cel al bătrânilor, ceea ce înseamnă că procesul de îmbătrânire a populaţiei era deja în plină desfăşurare.
Ministrul Culturii critică cenzura impusă filmului "Nymphomaniac vol. II"
Ministrul Culturii, Gigel Ştirbu, apreciază că interzicerea difuzării în cinematografe a filmului "Nymphomaniac vol. II" poate fi interpretată drept o formă de cenzură, care "ne poate trimite cu mulţi ani în urmă pe scara istoriei". "Regret decizia Comisiei de raiting din cadrul Consiliului Naţional al Cinematografiei de a interzice difuzarea în cinematografe a filmului Nymphomaniac vol II, prin acordarea clasificării IM-18-XXX. Hotărârea Comisiei este cu atât mai bizară cu cât prima parte a acestui film - Nymphomaniac vol.I - a primit clasificarea IM-18 şi rulează în cinematografe din 17 ianuarie 2014", afirmă Ştirbu, într-un comunicat transmis ieri. În opinia ministrului Culturii, "regizorul filmului Nymphomaniac, danezul Lars von Trier, este o personalitate recunoscută şi apreciată la nivel mondial pentru activitatea sa regizorală", "producţiile sale au primit numeroase premii din partea unor jurii prestigioase", iar "noi nu ar trebui să-i negăm valoarea" prin interzicerea difuzării în cinematografe a acestui film. "Într-adevăr, înţeleg că filmul Nymphomaniac include scene explicite, uneori şocante, din spaţiul intim, care sunt, în principiu, subiecte tabu. Însă criticii de film recomandă spectatorilor să îşi concentreze atenţia mai degrabă asupra dramei profunde pe care o expune această peliculă", consideră Ştirbu, potrivit căruia "spectatorii cu vârsta de peste 18 ani au capacitatea de a discerne şi de a interpreta acest film în sensul pe care însuşi regizorul Lars von Trier îl propune".
"În cazul în care Comisia de raiting îşi reconfirmă decizia, România va fi singura ţară din Europa care interzice difuzarea acestei pelicule în cinematografe. Nu în ultimul rând, aş dori să atrag atenţia asupra faptului că suntem o democraţie tânără şi că orice formă de cenzură ne poate trimite cu mulţi ani în urmă pe scara istoriei", subliniază ministrul.
Deputatul Gheorghe Coman şi-a recunoscut vinovăţia în instanţă
Deputatul Gheorghe Coman şi-a recunoscut vinovăţia ieri la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), la primul termen al procesului în care este acuzat de corupţie. "Am greşit. Recunosc. Asta e situaţia. Vreau să fiu liber, pentru că am acasă copii mici", le-a spus Gheorghe Coman judecătorilor. Procurorul de şedinţă le-a solicitat magistraţilor condamnarea deputatului la trei ani de închisoare cu executare şi confiscarea a 3.000 de lei şi a unei sticle de whisky, primită ca mită de Gheorghe Coman. Avocatul deputatului a cerut instanţei să ia în considerare că acesta şi-a recunoscut vina şi să-l condamne la închisoare cu suspendare.
Coman a fost deferit justiţiei pentru folosirea influenţei de către o persoană care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
În rechizitoriu, procurorii au reţinut că, în perioada noiembrie - decembrie 2013, folosindu-se de influenţa conferită de funcţia de conducere deţinută în cadrul formaţiunii politice, Coman i-a solicitat unui denunţător - în schimbul menţinerii acestuia în funcţia publică de director executiv adjunct al Direcţiei Sanitare Veterinare şi pentru Siguranţa Alimentelor (DSVSA) Buzău (care la nivel politic ,"ar reveni" partidului respectiv), diverse servicii, precum şi remiterea unor foloase materiale necuvenite.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
MOZAIC ȘTIRI NAȚIONALE: Dosarul mitei de la ISCTR Timişoara - Doar trei dintre cei 17 angajaţi nu au luat şpagă
De același autor
(Update) Dispariție alarmantă la Focșani: Un minor de 16 ani, cu deficiențe de auz și vorbire, este căutat de poliție
Anunțuri ZdV Premium
Comentarii: 3
Adaugă comentariu
carcotashu', acum 4150 zile, 16 ore, 6 minute, 51 secunde
Veta, acum 4151 zile, 3 ore, 14 minute, 52 secunde
danb, acum 4151 zile, 3 ore, 25 minute, 1 secunda 
