MOZAIC STIRI NATIONALE: Atenţionare ANM: Staţi liniştiţi la locurile voastre!
Directorul Administraţiei Naţionale de Meteorologie (ANM), Ion Sandu, a cerut, vineri, populaţiei să îşi amâne deplasările începând de vineri noapte şi până duminică după amiază, din cauza vremii nefavorabile. "Dacă nu e nevoie urgentă să se plece la drum, să se amâne deplasările din această noapte până duminică după-masă", a afirmat Sandu la începutul şedinţei Comandamentului de iarnă de la Palatul Victoria.
Sandu a anunţat că zece judeţe vor fi de vineri, de la ora 18,00, sub cod portocaliu de ninsori şi viscol. Nu este exclus să apară şi coduri roşii, în vreme ce 16 judeţe sunt sub cod galben.
Începând de vineri seară vor fi ninsori în judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj şi Vâlcea. În noaptea de sâmbătă spre duminică, viscolul se va intensifica, iar în judeţele Giurgiu, Călăraşi, Ialomiţa, Buzău, Brăila şi Ilfov, inclusiv în Bucureşti, vântul va avea rafale de peste 75 - 80 de kilometri pe oră.
Potrivit lui Ion Sandu, în cursul zilei de sâmbătă "vor fi două actualizări ale codului portocaliu. Este posibil să fie adăugate judeţele Olt, Teleorman, Argeş, Dâmboviţa şi Prahova în cod portocaliu". "Încercăm pe perioade limitate să informăm populaţia unde este situaţia cea mai grea. Nu este exclus ca termenul de ora 18,00 duminică, pe 26 ianuarie, să fie prelungit până luni. Nu e viscolul care se anunţă cel mai înspăimântător, că n-a fost niciodată, dar este foarte lung. Nu excludem ca în cazul în care se vor depăşi 50 de centimetri pe metru pătrat în 24 de ore să apară şi coduri roşii, now casting în prima fază, pentru a respecta parametri stabiliţi foarte clar cu aceste coduri", a precizat Ion Sandu în şedinţa Comandamentului de iarnă reunit la Palatul Victoria şi condus de vicepremierul Gabriel Oprea.
Codul portocaliu vizează judeţele Mehedinţi, Gorj, Dolj, Vâlcea, Giurgiu, Călaraşi, Ialomiţa, Buzău, Brăila şi Ilfov, inclusiv Capitala.
Sub cod galben vor fi judeţele Constanţa, Tulcea, Galaţi, Vaslui, Bacău, Vrancea, Prahova, Dâmboviţa, Teleorman, Olt, Argeş, Covasna, Braşov, Sibiu, Hunedoara şi Caraş-Severin.
Ministerul Transporturilor (MT) a anunţat, în contextul avertizărilor de ninsori şi viscol valabile până duminică seară, că la nivelul instituţiei a fost constituit Comandamentul de iarnă şi că în situaţii speciale ar putea fi dispusă închiderea unor rute. MT precizează că s-au luat măsuri de pregătire la CFR Infrastructură (ce se coordonează cu CFR Marfă şi CFR Călători), la Administraţia Fluvială a Dunării de Jos - RA Galaţi (ce intervine pentru asigurarea navigaţiei pe Dunăre) şi la cele patru aeroporturi din subordinea Ministerului Transporturilor: Aeroportul "Henri Coandă" şi Aeroportul "Aurel Vlaicu" din Bucureşti, Aeroportul "Mihail Kogălniceanu" din Constanţa şi Aeroportul "Traian Vuia" din Timişoara.
"Roata morii se-nvârteşte, ţac, ţac, ţac"
Avocată, învinuită de DNA pentru că i-a fredonat martorului "Morăriţa"
n cel puţin aşa susţin colegii de Barou ai avocatei
Biroul de presă al DNA a anunţat, vineri, punerea sub învinuire a avocatei Simona Neaga din Oradea, pentru încercare de determinare a mărturiei mincinoase. Acuzaţia a fost adusă avocatei de către procurori, după ce, în data de 9 ianuarie, în timpul unor audieri făcute la sediul instituţiei, aceasta ar fi adresat "expresii şi cuvinte ameninţătoare unei persoane pentru a o determina, prin constrângere morală, să dea declaraţii care să nu-l învinovăţească pe inculpatul Porţan Călin, avocat în cadrul Baroului Bihor", anchetat pentru trafic de influenţă şi spălare a banilor, pe care Neaga îl reprezenta în ziua respectivă ca apărător.
Învinuirea i-a fost adusă Simonei Neaga vineri, la sediul DNA Oradea, în prezenţa altor şapte avocaţi - Silvia Tudor, Răzvan Doseanu, Mircea Ursuţa, Lucian Negruţiu, Mircea Tiba, Ramona Matica şi Andrei Tărău - care i s-au alăturat pentru a o susţine şi care, după ieşirea din sediul instituţiei, au organizat o conferinţă de presă pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de acuzaţie. "Vina colegei noastre a constat în faptul că, în timp ce stătea pe holul DNA, în apropierea martorului, a fredonat «Roata morii se-nvârteşte, ţac, ţac, ţac», cunoscutul şlagăr «Morăriţa», cântat de Mirabela Dauer. Aceasta ar fi infracţiunea prin care a încercat să determine la mărturie mincinoasă o persoană. Mă întreb ce acuzaţie i s-ar fi adus dacă ar fi fredonat «Andri Popa»", a afirmat avocatul Răzvan Doseanu.
Potrivit acestuia, reprezentanţii DNA nu au explicat în ce fel fredonarea unei melodii poate determina o mărturie mincinoasă. "Nu ni s-a spus nimic. Mai mult, din lecturarea declaraţiei date de martor, acesta nici măcar nu a afirmat că ar fi fost speriat, ci doar că s-a simţit «doar un pic tensionat»", a spus Doseanu. Acesta consideră că acuzaţia adusă colegei sale reprezintă "un caz clar de atac la libertatea de exprimare".
Avocatul a adăugat că acest caz, alături de alte două, va fi adus în atenţia Baroului Bihor şi a Uniunii Naţionale a Barourilor, cu solicitarea ca cele două organisme să îşi exprime un punct de vedere.
Doi foşti miniştri, condamnaţi definitiv în dosarul Poşta
Fostul ministru al Comunicaţiilor Zsolt Nagy a fost condamnat definitiv la patru ani de închisoare cu suspendare, iar fostul ministru al Justiţiei Tudor Chiuariu a primit trei ani şi şase luni, tot cu suspendare, potrivit deciziei definitive luate vineri de ICCJ în dosarul "Poşta Română". Pentru Nagy, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a dispus un termen de încercare de opt ani, iar pentru Chiuariu, de şase ani.
Mihai Toader, fostul directorul general al Companiei Naţionale Poşta Română (CNPR), a primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Andrei Marinescu, directorul executiv al Direcţiei de Dezvoltare Strategică al CNPR, trei ani şi jumătate tot cu suspendare.
În 27 noiembrie 2012, fostul ministrul al Justiţiei Tudor Chiuariu a fost achitat, în acest dosar, pentru abuz în serviciu, de un complet de trei judecători ai ICCJ. Instanţa supremă a reţinut atunci, în cazul lui Chiuariu, că lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii. Fostul ministru al Comunicaţiilor şi Tehnologiei Informaţiei Zsolt Nagy a fost condamnat, tot la fondul dosarului, la trei ani şi jumătate de închisoare cu suspendare.
Potrivit anchetatorilor, în perioada anilor 2005 - 2007, printr-un şir de acte nelegale, reprezentanţii Poştei au contribuit la trecerea unui imobil din proprietatea publică a statului în proprietatea privată a SC Imopost Developements SA, demers în care au fost implicaţi şi doi membri ai Guvernului, prin emiterea unui act normativ cu scopul de a "clarifica" situaţia juridică a terenului şi a favoriza astfel firma menţionată.
Prejudiciul în acest caz este estimat de DNA la 8.619.787 de euro.
Militar fără picior, chemat periodic de autorităţi la reevaluare
Un militar în rezervă din Arad, fără un picior şi cu decizie definitivă şi irevocabilă a Curţii de Apel Timişoara potrivit căreia are un handicap fizic permanent, este chemat periodic de autorităţi la reevaluare medicală.
Arădeanul Gabriel Mitroi (56 ani) a rămas fără piciorul drept în aprilie 2011, acesta fiindu-i amputat de către medici din cauza unei infecţii dezvoltate pe fondul diabetului avansat, ulterior bărbatul depunând la autorităţi dosarul pentru încadrare în grad şi tip de handicap, în vederea obţinerii unor drepturi legale.
În urma evaluării medicale, Comisia Superioară de Evaluare a Persoanelor Adulte cu Handicap (CSEPAH) din cadrul Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului (DGASPC) Arad a decis ca bărbatul să fie încadrat la gradul de handicap grav fără drept de asistent, fapt contestat de Gabriel Mitroi în instanţă, acesta cerând şi un asistent. Intanţa a decis ulterior că bărbatul trebuie încadrat la gradul de handicap grav cu drept de asistent. Judecătorii au mai decis ca Mitroi să primească daune morale de 8.000 de lei, plus 10.000 de lei reprezentând diferenţa de indemnizaţie - de circa 60 de lei pe lună - de la momentul dobândirii handicapului şi până la data sentinţei. De asemenea, instanţa a decis plata retroactivă a salariului lunar al asistentului personal la care bolnavul ar fi avut dreptul. "În urma acestei sentinţe, CSEPAH şi celelalte autorităţi implicate s-au conformat, mi-au făcut reîncadrarea în gradul de handicap şi mi-au plătit toate drepturile restante. Cu toate acestea, CSEPAH continuă să mă cheme şi de trei ori pe an la reevaluare medicală, ameninţând că risc să mi se retragă drepturile dacă nu mă prezint", a declarat Mitroi. "Deşi mă deplasez foarte greu, în cârje, la sfârşitul anului trecut m-am prezentat să le arăt că nu mi-a crescut piciorul. Le-am prezentat şi decizia de handicap permanent emisă chiar de ei în baza sentinţei. Cu toate acestea, hărţuirea continuă şi îmi trimit periodic invitaţii la reevaluare medicală", a declarat Mitroi.
Preşedintele CSEPAH Arad nu a putut fi contactat pentru a răspunde acuzaţiilor, însă şeful acestuia, Edita Iuhasz, care este directorul DGASPC Arad, spune că a încercat să rezolve "neînţelegerile dintre cei doi". "Cunosc acest caz, în care se pare că există un conflict între domnul Mitroi şi şeful Comisiei de evaluare. Am încercat să rezolv aceste neînţelegeri, dar din punct de vedere legal comisia are dreptul să solicite reevaluarea periodică chiar dacă există o situaţie de handicap permanent", a declarat Iuhasz. Militarul în rezervă afirmă că nu va mai da curs invitaţiilor la reevaluare, considerând că "este vorba de o răzbunare a medicilor".
Majoritatea românilor din Marea Britanie au locuri de muncă
Imigranţii de vârstă activă din România şi Bulgaria sunt angajaţi în proporţie mai mare decât britanicii de vârstă similară, potrivit unor date oficiale, care sugerează că temerile privind un aflux de imigranţi în căutarea ajutoarelor sociale dinspre aceste ţări sunt nefondate, scrie Financial Times. În al treilea trimestru din 2013, 76,9% din românii şi bulgarii din Marea Britanie, cu vârsta între 16 şi 64 de ani, erau angajaţi, arată date ale Oficiul Naţional de Statistică (ONS), comparativ cu 72,7% din britanicii din aceeaşi grupă de vârstă.
În perioada în care au fost înregistrate aceste date, imigranţii din România şi Bulgaria puteau locui în Marea Britanie, însă nu puteau lucra în această ţară decât în anumite circumstanţe, precum desfăşurarea unei activităţi independente. "Ceea ce observăm în aceste date este că imigranţii din România şi Bulgaria, la acest moment, nu arată prea diferit faţă de polonezi, care au venit mai devreme", a afirmat Jonathan Portes, directorul Institutului naţional pentru cercetări economice şi sociale.
Cifrele publicate ar putea ajuta la temperarea furtunii politice care s-a iscat pe subiectul imigraţiei dinspre România şi Bulgaria în ultimele luni, notează publicaţia britanică.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
