Uniunea europeana, locul de intilnire a Romaniei cu Bulgaria (III)
Despartirea de comunism a celor doua state dupa 1989 a dus, paradoxal, la incheierea acestei tentative de apropiere, deoarece reformele economice interne dificile le-au absorbit toata energia, distragindu-le atentia de la orice altceva. Din cauza faptului ca ambele tari erau in competitie pentru a obtine favorurile Uniunii Europene sau ale SUA, au ajuns sa se ignore reciproc. Cind in presa uneia dintre tari apareau informatii despre statul vecin, de obicei era vorba despre articole negative, problemele economice si politice fiind prezentate drept argument al superioritatii unei parti fata de cealalta. Presa romaneasca a sustinut ideea conform careia Bulgaria ar fi o tara saraca, care a ajuns sa depinda de sprijinul financiar acordat de UE. Aceasta a dus la crearea unui sentiment de superioritate si aroganta din partea Romaniei. La rindul sau, mass-media din Bulgaria s-a concentrat, de asemenea, pe problemele tarii vecine si a adoptat o nota similara de superioritate. In viziunea presei din Bulgaria, Romania ar fi supravietuit datorita sprijinului celorlalte tari latine, fiind evocate Franta, Italia, Spania sau Portugalia. Atentia acordata de catre ambele state integrarii in UE a transformat Sofia si Bucurestiul in rivale. Mai mult, mass-media din amindoua tarile sublinia elementul competitional in atingerea obiectivelor legate de aderare. In timpul procesului de negociere cu UE, de exemplu, mass-media bulgara a protestat permanent impotriva deciziei de a asocia Bulgaria si Romania, exprimindu-si temerile ca progresul mai lent al tarii vecine ar putea intirzia propria integrare. Bulgarii pretindeau chiar ca ei sint locomotiva care trage marfarul romanesc spre Bruxelles. In momentul in care Romania a finalizat negocierile de aderare, mass-media bulgara a dat o tenta peiorativa evenimentului, exprimindu-si indoiala ca Romania ar fi pregatita. Totusi, pe acest fond de competitie, cele doua tari au inteles, in cele din urma, ca e mai bine sa adopte o atitudine de colaborare.
Normele ecologice UE au inlaturat acuzatiile reciproce in privinta poluarii
Un proiect care simbolizeaza apropierea celor doua tari sub auspiciile UE este formarea asa-numitei "euroregiuni" care include orasul romanesc Giurgiu si Ruse din Bulgaria. Aceasta implica o serie de actiuni comune, constind in comisii mixte care gestioneaza probleme legate de mediu, protectia sanatatii si afaceri. Este o schimbare vizibila fata de ranchiuna reciproca din anii \'90, cind cele doua orase se dusmaneau din cauza poluarii, fiecare acuzindu-l pe celalalt. Romania si Bulgaria au, dealtfel, o traditie indelungata in a se sicana in privinta poluarii generate de combinatele industriale de pe cele doua maluri ale Dunarii, inca din perioada comunista, cind ambele tari s-au angajat intr-o industrializare rapida. Dar, dupa 15 ani de disensiuni, Occidentul a dat o mina de ajutor in rezolvarea acestor conflicte, nu printr-o decizie care stabileste "cine are dreptate", ci prin impunerea unor standarde mai inalte de protectie a mediului.
Prietenia dintre Sofia si Bucuresti, energizata de UE
Energia este un alt motiv de animozitate intre cele doua tari. Dar, in acest caz, a fost stabilit un dialog transfrontalier, care ar putea aduce o rezolvare si care este un bun exemplu al faptului ca relatiile bilaterale pot beneficia de pe urma normelor UE. La presiunile UE, Bulgaria a fost obligata sa inchida 4 din cele 6 reactoare de la centrala nucleara Kozlodui, aceasta fiind o preconditie pentru inceperea negocierilor de aderare. In timp ce Bulgaria deplingea inchiderea reactoarelor de la Kozlodui, Romania incerca sa profite de pe urma situatiei pentru a prelua piata regionala de energie. Bucurestiul a declarat ca Sofia a blocat planurile Romaniei de a exporta electricitate in zona Balcanilor, prin stabilirea de preturi excesiv de mari pentru tranzitul energiei. In replica, Bulgaria a acuzat Romania ca ar duce o campanie murdara si a declarat ca cererea de a inchide Kozlodui face parte dintr-o conspiratie occidentala. Totusi, un semn ca relatiile ar putea sa se imbunatateasca in cazul acestei probleme spinoase a aparut la sfirsitul lui 2003, cele doua state au fost de acord ca fiecare sa reglementeze piata energiei si sa permita accesul utilitatilor celeilalte tari la infrastructura proprie. De asemenea, s-a vorbit despre conectarea intregii retele de energie din zona Balcanilor la cea a Uniunii Europene. Cu toate ca au incheiat negocierile la capitolul energie, Romania si Bulgaria inca mai au de lucrat in domeniu, se precizeaza in raportul Comisiei Europene din octombrie 2004. Dar ambele tari fac pasi importanti in modernizarea facilitatilor lor nucleare, beneficiind de sprijin extern.
Al doilea pod peste Dunare, expresia dorintei unui viitor european comun
Un al treilea motiv de conflict romano-bulgar in care UE a incercat sa intervina prin presiuni si sugestii se refera la problema construirii unui nou pod peste Dunare. Scandalul legat de acest pod dureaza de zece ani si, in mod sigur, ii surprinde pe maghiari, care au construit deja sase poduri peste Dunare numai in Budapesta. Dar Bulgaria si Romania au numai un singur pod de-a lungul granitei comune de 500 de km, care este, dealtfel, si singura facilitate de acces terestru. Podul de la Giurgiu-Ruse, unic monument al "prieteniei socialiste" dintre Romania si Bulgaria are deja 50 de ani vechime si este supraaglomerat - cele doua benzi pentru trenuri si vehicule au devenit deja inadecvate pentru traficul ce continua sa se dezvolte. Pozitionat la sud de Bucuresti, dar la 300 km est de Sofia, podul nu ofera un acces comod pentru cei mai multi bulgari care incearca sa ajunga in Europa Centrala prin Romania. Din acest motiv, cetatenii statului vecin, dar si turistii din Asia Mica si Orientul Mijlociu, prefera o ruta alternativa, prin Serbia-Muntenegru. Cele doua tari au discutat despre construirea unui al doilea pod inca de acum zece ani, dar neintelegerile si lipsa fondurilor au impiedicat finalizarea proiectului. Inceperea lucrarilor a fost aminata timp de opt ani, pentru ca Bulgaria si Romania erau ocupate cu discutii in contradictoriu in legatura cu locatia. Din nou, presiunile UE dublate de asistenta financiara au dus la salvarea acestui proiect. In februarie, Uniunea Europeana a anuntat ca va acorda Bulgariei 70 milioane de euro pentru construirea noului pod, in cadrul unui program ISPA (Instrumentul pentru Politici Structurale in vederea Pre-Aderarii), care sprijina proiectele de infrastructura ale tarilor membre. Podul care va lega orasul bulgar Vidin de cel romanesc Calafat este estimat la 230 milioane de euro si va fi terminat in 2006. Podul Vidin-Calafat va avea cite doua benzi auto si o cale ferata pentru fiecare sens. Acesta va face parte dintr-un important coridor de transport european care va porni de la Dresda, Germania, si va fi impartit in doua, o ruta se va termina la Salonic, Grecia si cealalta la Istanbul.
Anunțuri ZdV Premium
De același autor
