MOZAIC STIRI NATIONALE:USL a picat testul MCV
Raportul MCV privind România publicat ieri de Comisia Europeană arată că în domeniul combaterii corupţiei la nivel înalt există încă obstacole semnificative. Documentul critică faptul că încă mai există declaraţii ale unor politicieni care îşi exprimă simpatia faţă de persoanele condamnate.
"În ciuda cercetărilor, a trimiterilor în judecată şi a condamnărilor care au loc, există elemente care dovedesc faptul că actele de corupţie nu sunt întotdeauna tratate ca infracţiuni grave", se menţionează în raport. Documentul mai arată că procedura confiscării extinse a averilor, care cuprinde şi activele rudelor, este folosită foarte rar de instanţe. "Această reticenţă este subliniată de declaraţiile unor politicieni români care îşi exprimă simpatia faţă de persoanele condamnate pentru acte de corupţie. Aplicarea neuniformă a normelor privind miniştrii care demisionează din posturi creează o impresie de subiectivitate. Acest lucru ar putea avea legătură şi cu modificările aduse Codului penal şi adoptate de Parlament în decembrie 2013 fără organizarea unei dezbateri sau a unei consultări publice prealabile", se adaugă în raport.
Judecătorii şi procurorii, lăudaţi
Conform Comisiei, de la ultimele rapoarte MCV, atât DNA, la nivel de urmărire penală, cât şi ICCJ, pentru faza de judecată, s-au menţinut la rezultate semnificative în circumstanţe dificile. Luând în considerare atât trimiterile în judecată, cât şi condamnările, aplicarea sistemului de justiţie la persoane politice importante a fost o dovadă semnificativă a razei de acţiune a justiţiei române. Practica instanţelor a cunoscut îmbunătăţiri considerabile, în special în ceea ce priveşte durata investigaţiilor desfăşurate de DNA şi a proceselor. O importantă "portiţă de scăpare" a fost închisă, pentru a se împiedica utilizarea demisiei dintr-un post, de parlamentar, de exemplu, ca motiv de întârziere a unui caz, iar la Înalta Curte au fost prevăzuţi avocaţi de serviciu, pentru a se împiedica utilizarea absenţei unui avocat al apărării ca motiv de amânare a judecăţii.
Linşajul mediatic, marca Antena 3, un caz specific Romaniei
Raportul menţionează că unele atacuri lansate de politicieni şi atacuri mediatice motivate politic la adresa justiţiei continuă să existe, deşi au scăzut în număr şi forţă. Documentul arată că în vara şi în toamna anului 2012, Comisia a primit din partea instituţiilor judiciare un număr mare de mesaje în care erau redate "critici directe lansate de politicieni şi atacuri mediatice motivate politic la adresa unor judecători, procurori şi membri ai familiilor acestora, precum şi la adresa unor instanţe şi a unor parchete".
"Există, de exemplu, cazuri de critică directă adresată unor instituţii judiciare şi unor magistraţi cu puţin timp înainte de pronunţarea unor hotărâri judecătoreşti care vizau persoane politice importante", se precizează în raport. CE consideră că acest lucru "contrastează cu practicile din numeroase alte state membre, unde măsura în care politicienii emit comentarii asupra unor hotărâri judecătoreşti este limitată de respectul pentru principiul separării puterilor şi al independenţei justiţiei". Comisia apreciază faptul că CSM şi-a îndeplinit rolul de principal garant al independenţei justiţiei într-un mod sistematic şi profesionist, ceea ce a ajutat ca acest aspect să fie luat în considerare cu mai multă seriozitate de către cetăţeni şi politicieni.
Comisia îi critică însă pe parlamentari, care se opun încetării unor mandate pe baza unor decizii ale instanţelor. "Din iulie 2012, magistraţii au fost nevoiţi de mai multe ori să se adreseze Curţii Constituţionale ca urmare a lipsei de voinţă a Parlamentului de a proceda la încetarea anumitor mandate pe baza unor hotărâri judecătoreşti definitive în care se stabilea incompatibilitatea unui parlamentar. Cea mai recentă hotărâre a Curţii Constituţionale în această privinţă datează din noiembrie 2013, dar Senatul nu a luat încă nicio măsură", arată Comisia.
Trocul politic pe şefia Parchetelor, criticat nuanţat
În raportul MCV se menţionează că evoluţiile de anul trecut sunt mixte, astfel că, dacă în cazul conducerii Înaltei Curţi nu au existat semne de imixtiune în procesul de numire, situaţia este mai dificilă în cazul parchetului, unde procesul de numire demarat în septembrie 2012 a avut o culoare politică accentuată care nu a putut fi atenuată de modificările aduse ulterior procedurii. "Este posibil ca acest lucru să îi fi descurajat pe unii potenţiali candidaţi să îşi manifeste interesul pentru această poziţie. Pe lista finală a candidaţilor propuşi figurau câteva persoane cu rezultate bune în domeniul anticorupţiei. Cu toate acestea, la rezultatul global nu s-a ajuns în urma unui proces transparent, conceput să permită verificarea calităţilor candidaţilor şi derularea unei competiţii reale", afirmă Comisia Europeană.
În raport se mai arată că în toamna anului 2013, numirile în funcţiile de procuror şef şi de procurori şefi adjuncţi ai DNA au creat o altă problemă dificilă.
Parlamentarii subminează activitatea ANI
Documentul mai aminteşte că Agenţia Naţională de Integritate s-a confruntat, în 2013, cu o serie de atacuri care au părut să coincidă, deseori, cu cazurile ANI împotriva unor înalţi reprezentanţi politici.
Instituţia este lăudată în raport, după ce instanţele au confirmat concluziile ANI în peste 80% din acţiunile introduse. Totuşi, raportul arată că măsurile sensibile din acest domeniu se confruntă cu "incertitudinea creată de încercările succesive din Parlament de a submina eficacitatea cadrului de integritate". "Printre acestea se numără, de exemplu, tentativele de modificare a normelor privind incompatibilitatea în cazul reprezentanţilor aleşi la nivel local în vara anului 2013 sau recentele tentative de modificare a Codului penal, care au vizat scoaterea unor categorii întregi de persoane fizice de sub incidenţa normelor în materie de integritate, inclusiv a normelor în materie de conflict de interese", se arată în raportul MCV.
Comisia mai subliniază şi faptul că procedurile de achiziţii publice din România sunt vulnerabile, în permanenţă, la corupţie.
Grey vorbeşte despre "îngrijorări", Ponta, despre "progrese"
Purtătorul de cuvânt al CE, Mark Gray, a declarat, ieri, în prezentarea raportului MCV, că există încă îngrijorări legate de independenţa justiţiei în România, el subliniind că modificările la Codul penal au generat "îngrijorări majore" în legătură cu capacitatea de combatere a corupţiei. Conform lui Gray, CE recomandă României ca în Codul de conduită al parlamentarilor să fie incluse dispoziţii cheie astfel încât să fie respectată independenţa justiţiei. Totodată, autorităţile trebuie să se asigure că nu există excepţii în aplicarea legislaţiei privind incompatibilitatea, conflictul de interese şi averile ilicite.
Pe de altă parte, premierul Victor Ponta spune că raportul MCV relevă că România a făcut progrese importante şi substanţiale. "Am văzut raportul MCV. Indiferent de interpretările politice care, evident, nu vor lipsi, am văzut ce a spus purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene - România a făcut progrese importante şi substanţiale", a spus, ieri, Ponta, în şedinţa de guvern.
Daune de 100.000 lei pentru distrugerea unui mozaic ce elogia industrializarea socialistă
Primăria Suceava şi Direcţia pentru Cultură Suceava vor trebui să plătească 100.000 de lei daune morale pentru încălcarea drepturilor de autor după ce au aprobat distrugerea unui mozaic ce elogia industrializarea socialistă, amplasat pe o hală a fostei Întreprinderi de Utilaj şi Piese de Schimb. Decizia este definitivă şi irevocabilă şi a fost luată la sfârşitul anului trecut de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, iar primarul Sucevei, Ion Lungu, a evitat să se pronunţe asupra soluţiei instanţei.
Lungu a declarat, ieri, că se va consulta cu juriştii Primăriei să vadă dacă există căi de atac sau dacă municipalitatea se poate îndrepta împotriva proprietarilor care au preluat fosta fabrică şi au demolat-o.
Mozaicul parietal "Eroismul poporului român în opera de industrializare socialistă-Laudă omului şi muncii" al artistului Traian Brădean a fost distrus în anul 2007, odată cu demolarea fabricii sucevene de către firma ce a preluat majoritatea activelor firmei în urma unei autorizaţii eliberate de Primăria Suceava, fără obligaţia din partea demolatorului de a proteja sau conserva lucrarea. Artistul plastic Traian Brădean care a executat lucrarea a cerut, în instanţă, daune morale de 108.000 de lei pentru încălcarea dreptului de autor, arătând că, potrivit legislaţiei, opera de creaţie intelectuală este recunoscută şi protejată prin simplul fapt al existenţei ei.
Artistul a murit în urmă cu un an, iar moştenitorii acestuia au continuat procesul la ICCJ care a menţinut deciziile favorabile acordate la instanţele de fond.
Mozaicul demolat avea o suprafaţă de 456 metri pătraţi, cu 6 metri înălţime şi 76 de metri lungime, fiind realizat în tehnica mozaicului din cărămizi şamotate şi glazurate, iar în compoziţie au fost folosite chipuri de muncitori şi ţărani pentru a simboliza unitatea dintre clasa muncitoare şi ţărănime şi rolul lor în edificarea noii societăţi socialiste.
Antonescu nu exclude o remaniere a miniştrilor PNL
Preşedintele PNL, Crin Antonescu, a declarat, ieri, că nu exclude ca la momentul Delegaţiei Permanente de la 1 februarie să aibă loc remanieri în rândul miniştrilor. "Luăm în discuţie activitatea tuturor miniştrilor, în această evaluare nu e deloc exclus ca în unele cazuri să se procedeze şi la remanieri. Sunt nişte criterii aproape universale (de evaluare a miniştrilor, n.r.): modul în care au îndeplinit partea lor, ministerul pe care îl conduc, din programul de guvernare - în asta de fapt intră tot, intră decizii, intră management, intră bineînţeles comunicarea publică", a declarat liderul PNL.
Hackerul "Guccifer" a fost prins la Arad
Hackerul "Guccifer" a fost prins ieri, de procurorii DIICOT, în urma unei percheziţii în judeţul Arad, acesta fiind suspectat că a spart conturile de email ale unor persoane publice, printre care şi pe cel al directorului SRI George Maior. "În cauză există suspiciunea rezonabilă că, în cursul anului 2013, în baza unei rezoluţii infracţionale unice, învinuitul L.M.L a accesat în mod repetat şi fără drept, prin încălcarea măsurilor de securitate, conturile de e-mail aparţinând unor persoane publice din România, cu scopul de a intra în posesia datelor confidenţiale aflate în poşta electronică, după care a schimbat parolele de autentificare, restricţionând astfel accesul utilizatorului de drept la datele informatice aflate în poşta electronică", se arată într-un comunicat al DIICOT. "Ulterior, învinuitul a divulgat conţinutul corespondenţei către public, acţiuni frauduloase săvârşite în scopul lezării intimităţii în mediul on-line şi denigrării imaginii publice ale persoanelor în cauză", a precizat procurorii. Bărbatul a fost condamnat definitiv pentru fapte similare, fiind în stare de recidivă postcondamnatorie, potrivit sursei citate. Anchetatorii români au cooperat în această cauză cu autorităţi din Statele Unite ale Americii. Suportul de specialitate a fost asigurat de către Serviciul Român de Informaţii şi Direcţia Operaţiuni Speciale.
Marcel Lazăr Lehel, care folosea pseudonimele "Guccifer" şi "Micul fum", ar fi accesat conturile de e-mail şi de facebook ale unor persoane publice, printre care directorul SRI George Maior, Colin Powell, membri ai familiilor Bush şi Rockefeller şi oficiali ai administraţiei Obama.
Anunțuri ZdV Premium
În categoria Național
