Național

Sfântul Nicolae, ajutorul celor sărmani

Ziarul de Vrancea
4 dec 2013 692 vizualizări
Sfântul Nicolae, sărbătorit pe 6 decembrie, supranumit "Făcătorul de minuni", patron al Greciei şi al altor oraşe din Apusul Europei, este unul dintre cei mai populari sfinţi ai creştinătăţii, numele lui fiind legat de dărnicie şi compasiune, dar şi de cadourile aduse copiilor.

Sfântul Ierarh Nicolae, arhiepiscopul Mirei Lichiei, s-a născut în localitatea Patara din Asia Mică, în cea de-a doua jumătate a secolului al III-lea, într-o familie de oameni înstăriţi şi creştini devotaţi. Crescut în spiritul poveţei creştine "să împarţi averea săracilor", Sfântul Nicolae şi-a dat întreaga moştenire pentru a-i ajuta pe nevoiaşi. La primul sinod ecumenic ţinut la Niceea, în anul 325, acesta a fost recunoscut drept un mare apărător al ortodoxiei. Sinodul a condamnat erezia lui Arie, conform căreia Iisus Hristos nu este Fiul lui Dumnezeu, ci doar un om cu puteri supranaturale. Nicolae, ajuns episcop de Myra de la o vârstă fragedă, îngrijorat de o posibilă ruptură care putea avea loc în Biserică, i-a dat ereticului Arie o palmă. Astfel, potrivit bisericii, de la palma Sfântului Nicolae a rămas obiceiul ca, pe 6 decembrie, cei neascultători să fie loviţi cu nuieluşa, în semn de avertisment.
Tot tradiţia spune că nuieluşa cu care este lovit neascultătorul trebuie să fie de măr, iar dacă aceasta, pusă în apă, va înflori până la Naşterea Domnului (Crăciun), înseamnă că sfântul "a mijlocit" iertarea celui care a fost lovit.
Sfântul Nicolae a ştiut, însă, că după mustrare se cere mângâiere. Astfel, el a făcut multe daruri săracilor, i-a liniştit pe cei întristaţi şi a vindecat, cu putere de la Dumnezeu, pe bolnavi. De numele sfântului sunt legate mai multe poveşti creştine, printre care şi aceea potrivit căreia acesta ar fi oferit, în secret, diferite bunuri materiale fiicelor unui om sărac, aflate în pericol de a ajunge sclave pentru că nu aveau o zestre suficientă pentru a-şi găsi un soţ. Dar Sfântul Nicolae nu este numai protectorul celor săraci, ci şi al copiilor, al marinarilor şi al victimelor judecăţilor nedrepte, fiind venerat în întreaga lume.
Sfântul Ierarh Nicolae a murit în anul 340, iar din anul 1087, moaştele sale sunt păstrate la o biserică ce îi este dedicată, în Bari, în sudul Italiei.

Ajută fetele sărace care vor să se mărite

În tradiţiile româneşti, Sfântul Nicolae apare pe un cal alb, aluzie la zăpada care cade în luna decembrie; păzeşte soarele, care încearcă să se refugieze pe lângă el spre tărâmurile de miazănoapte pentru a lăsa lumea fără lumină şi căldură; este iscoadă a diavolului; stăpâneşte apele, fiind patron al corăbierilor pe care îi scapă de la înec; apără soldaţii în război, motiv pentru care aceştia îl invocă în timpul luptelor; ajută văduvele, orfanii şi fetele sărace care vor să se mărite.
Istoria vieţii Sfântului Nicolae vorbeşte şi despre o altă minune, aceea că a izbăvit de la moarte trei bărbaţi năpăstuiţi pe nedrept. Pe când aceştia erau în închisoare au aflat de timpul când aveau să fie omorâţi şi au chemat pe sfânt în ajutor; i-au pomenit şi de binefacerile ce le făcuse cu alţii, cum izbăvise de moarte pe alţi trei bărbaţi din Lichia. Sfântul Nicolae, cel grabnic spre ajutor şi gata spre apărare, s-a arătat în vis împăratului şi eparhului; pe eparh l-a mustrat pentru că a defăimat împăratului pe cei trei bărbaţi, iar împăratului i-a arătat şi i-a dovedit ca bărbaţii aceia sunt nevinovaţi şi că din pizmă au fost pârâţi că au uneltit împotriva lui.

Judecător, prins în flagrant când lua mită

n magistratul este unul dintre cei care au judecat în celebrul dosar de restituiri de terenuri din satul Nadăş

Un judecător de la Judecătoria Ineu (Arad) a fost ridicat, ieri, de procurorii DNA, după ce a fost prins când primea 500 de euro şi telefoane mobile în valoare de o mie de euro pentru. Magistatul Aurel Tripa a primit mita de la un bărbat căruia i-a promis că va da o sentinţă favorabilă într-un proces de corectare a unei cărţi funciare. Judecătorul ar fi primit bani în mai multe tranşe, iar ieri, când a fost prins în flagrant, primise ultima tranşă de bani.
Tripa a fost monitorizat de lucrătorii SRI din Arad timp de mai multe luni.
Aurel Tripa este judecător din anul 1979. În perioada 1988-1996 a fost preşedintele Judecătoriei Ineu, iar în perioada 1997-2004 a fost judecător la Tribunalul Arad.
Preşedintele Judecătoriei Ineu, Mariana Luciu, a declarat ieri că, printre dosarele judecate de Aurel Tripa, unul se referea la restituirile de terenuri şi păduri în extravilanul satului Nadăş, acolo unde oamenii au rămas fără terenuri pentru că instanţa din Ineu a atribuit aproape toate suprafeţele unei singure familii. Ea a precizat că este "întristată" de situaţia creată după ce, din patru judecători care existau la Ineu, doi sunt cu probleme în justiţie. În luna iunie, judecătoarea Floriţa Boloş, tot de la Ineu, a fost arestată preventiv după ce a fost prinsă în flagrant primind mită 5.500 de euro.
Conform declaraţiei de avere, Tripa are un teren de 363 de metri pătraţi şi o casă de 300 de metri pătraţi în Ineu şi un apartament în Arad, cumpărat în rate, împreună cu soţia, în 2010. De asemenea, are două maşini, un BMW şi un Volkswagen Golf 4. Din 2006, are la BCR Pâncota un credit pe zece ani de 70.000 de lei. În calitate de judecător, a încasat un salariu de 101.051 lei pe an.

Doi din trei români sunt stresaţi

Creşterea preţurilor este principala sursă de stres pentru români, surclasând creditele, scăderea veniturilor, viaţa de familie sau sănătatea, iar aproape 64% din populaţie spune că este stresată, peste media din regiune, de 60,5%, potrivit unui studiu Daedalus Millward Brown.
Nivelul de stres din România este mai mare decât în Cehia (43,6%) şi Slovacia (50,6%), dar mai redus decât în Serbia (68,6%), Croaţia (68,3%) sau Turcia, se arată în raport. Spre deosebire de media din regiune, românii sunt mai puţin stresaţi de sănătatea personală sau a celor apropiaţi (28%), de viaţa de familie (11,3%) şi de siguranţa personală (4,7%), dar sunt mai stresaţi de creşterea preţurilor (47%), starea economiei (44,9%) şi de credite (44,1%). Potrivit studiului Daedalus, îngrijorarea legată de credite plasează România pe locul trei în regiune, după Turcia şi Croaţia.
Alte surse de stres la români sunt scăderea veniturilor personale (40,6%), slujba actuală (35,3%) şi lipsa timpului pentru viaţa personală (22,2%).

Ce îşi doreşte directorul SRI de la viitorul preşedinte

Directorul SRI, George Maior, a declarat, ieri, că în România corupţia persistă, ca fenomen grav, la adresa societăţii şi statului, dar că nu este de acord cu o afirmaţie tranşantă că ţara noastră este un "stat corupt".
George Maior a adăugat că nu a sesizat nicio "decelerare" privind ritmul luptei anticorupţie, de la semnarea Pactului de coabitare dintre preşedinte şi premier, dincolo de o anumită "retorică politică agresivă". El a ţinut să aprecieze activitatea Codruţei Kovesi în fruntea DNA.
Directorul SRI a vorbit şi despre spionajul electronic, precizând că au fost atacuri, anii trecuţi, chiar la adresa unor ministere importante, care gestionau informaţie semnificativă din punct de vedere diplomatic şi strategic. Maior a precizat că aceste atacuri au venit din afară, dar a ţinut să precizeze că este greu de dovedit dacă acestea au venit dinspre entităţi statale.
Întrebat ce aşteaptă comunitatea de informaţii de la viitorul preşedinte al României, el a spus că îşi doreşte "aceeaşi libertate" care i-a fost asigurată de actualul preşedinte Traian Băsescu. Despre riscul ca cineva să "încerce să limiteze" libertatea serviciilor speciale, George Maior a spus: "Nu ar fi în interesul lui de om de stat să facă acest lucru. Riscuri, bineînţeles, există".

Româna este limba oficială a Republicii Moldova

Limba oficială a Republicii Moldova este "limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine", a stabilit ieri Curtea Constituţională de la Chişinău, conferind statut de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a ţării, adoptată în august 1991.
Cazul a fost analizat ca urmare a sesizărilor făcute în martie şi septembrie 2013 de parlamentarii Ana Guţu, Mihai Ghimpu, Valeriu Munteanu, Corina Fusu, Boris Vieru şi Gheorghe Brega. Autorii sesizării au cerut conferirea statutului de normă constituţională Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova, adoptată pe 27 august 1991, confirmând astfel că limba oficială a Republicii Moldova este limba română, nu limba moldovenească în baza grafiei latine, precum este formulat în Articolul 13 din Constituţia Republicii Moldova.
Preşedinţia Republicii Moldova a argumentat că denumirea ştiinţifică a limbii de stat în Republica Moldova este un lucru cert, subliniind că "naţiunea română este organizată în două state româneşti - România şi Republica Moldova". Potrivit Academiei de ştiinţe a Moldovei, limba de stat (oficială) a Republicii Moldova este limba română, iar sintagma "limba moldovenească, funcţionând pe baza grafiei latine" din Articolul 13 alin. (1) al Constituţiei poate fi echivalată semantic cu limba română.

Un român a furat 50 de lire de la o britanică oarbă, care voia să-l ajute

Un român a furat 50 de lire sterline (60 de euro), în Marea Britanie, din geanta unei pensionare oarbe care intenţiona să îi dea de milă o liră.
Pensionara oarbă Jane Phillips, în vârstă de 66 de ani, a fost abordată de românul care vindea ziarul Big Issue în parcarea unui supermarket din Londra. Femeia nu putea citi ziarul, dar a vrut să îi dea românului Răzvan D., în vârstă de 22 de ani, o liră. Însă în timp ce căuta prin geantă, românul i-a sustras bătrânei oarbe cinci bancnote de câte zece lire. Situaţia a fost observată de trecători, care l-au reţinut pe tânărul român până la sosirea poliţiei.





În lipsa unui acord scris din partea Ziarului de Vrancea, puteţi prelua maxim 500 de caractere din acest articol dacă precizaţi sursa şi inseraţi vizibil link-ul articolului: #insertcurrentlinkhere

Ziarul de Vrancea  nu este responsabil juridic pentru conţinutul textelor din comentariile de mai jos. Responsabilitatea pentru mesajele dumneavoastra vă revine în exclusivitate.

Comentarii: 0

Adaugă comentariu
Trebuie să fii autentificat pentru a putea posta un comentariu.
Ziarul de Vrancea doreste ca acest site sa fie un spatiu al discutiilor civilizate, al comentariilor de bun simt. Din acest motiv, cei care posteaza comentarii la articole trebuie sa respecte urmatoarele reguli:
1. Sa se refere doar la articolul la care posteaza comentarii.
2. Sa foloseasca un limbaj civilizat, fara injurii, calomnii, comentarii antisemite, xenofobe sau rasiste.
3. Sunt interzise atacurile la adresa autorilor, daca acestea nu au legatura cu textul.
4. Username-ul sa nu fie nume de personalitati ale vietii publice sau parodieri ale acestora.
Autorul unui articol poate fi criticat pentru eventuale greseli, incoerenta, lipsa de documentare etc.
Nerespectarea regulilor mentionate mai sus va duce la stergerea comentariilor, fara avertisment si fara explicatii.
Abaterile repetate vor avea drept consecinta interdictia accesului la aceasta facilitate a site-ului.